Preşedintele Consiliului Judeţean a organizat, miercuri, o întâlnire atipică cu presa, invitând jurnaliştii la o vizită în podul clădirii ce va adăposti Muzeul Ţării Crişurilor, pentru a le arăta situaţia nemulţumitoare a lucrărilor făcute aici în urmă cu 3-4 ani.
Mergând la pas alert printre scânduri, cu dirigintele de şantier Septimiu Pop şi alţi specialişti pe urme, Radu Ţîrle a arătat mai multe porţiuni de pereţi umeziţi, unde apa îşi făcuse loc datorită deficienţelor de îmbinare din structura acoperişului, dar şi grinzi de susţinere precare, chituite şi spoite pentru a părea rezistente, deşi ar fi trebuit înlocuite, pentru a spori rezistenţa.
„Acasă la ei aşa ar fi lucrat?"
"Aproape toţi pereţii exteriori sunt umezi, deşi nu mai plouă de zile bune. Mi s-a spus că în anumite zile planşeul de la etajul doi e lac de apă. Nu se poate să laşi grinzi putrede şi puse aiurea! S-au investit aproape 17 miliarde de lei vechi aici, în 2005-2006, şi se vede cu ochiul liber că e o execuţie proastă, nu doar din punct de vedere estetic, ci una care pune în pericol şi strucura de rezistenţă. Îi întreb pe proiectanţi şi executanţi dacă aşa ar fi lucrat şi la ei acasă!", a spus Ţîrle.
„La un vânt puternic sau un seism se poate prăbuşi această parte de pod", a întărit şi inginerul Pop, diriginte de şantier, care a subliniat şi alte probleme nerezolvate la vremea lor, cum ar fi de exemplu multitudinea de coşuri de fum lăsate în pod. Acestea, în loc să fie distruse, nemaifiind necesare în condiţiile trecerii pe termoficare, străpung în continuare acoperişul, reprezentând şi risc de prăbuşire, dar şi pe acela de infiltraţii la îmbinări.
Lucrările la acoperiş au fost realizate de firma CIAC, în baza unui proiect al Proiect Bihor şi a unui contract cu Muzeul, făcut când acesta nu era sub tutela Consiliului Judeţean, dar, potrivit spuselor reprezentanţilor CJ, nu au fost nici până astăzi recepţionate de Muzeu. În schimb, la terminarea lucrărilor, 75% din fondul de garanţie a fost restituit constructorului, rămânând la dispoziţie doar circa 300 milioane de lei vechi, insuficienţi pentru remedierea problemelor.
Ţîrle s-a declarat scandalizat pentru faptul că deficienţele de la acoperiş pot influenţa calendarul lucrărilor făcute de Selina la etajele superioare şi, în consecinţă, şi mutarea celor 400.000 de exponate de la vechiul sediu, operaţiune ce ar trebui făcută până la începutul lunii septembrie, când expiră conractul de chirie cu Episcopia romano-catolică.
„Chiriac, demisia de onoare!"
Ţîrle l-a indicat drept principal responsabil de starea clădirii şi de consecinţe pe directorul Muzeului, Aurel Chiriac (foto), căruia i-a cerut ferm, din nou, să plece din funcţie.
„Îi cer azi demisia de onoare pentru ce aţi văzut aici. Nu pot fi de acord cu proasta gestionare a banului public. Domnul Chiriac nu e angajat ca artist, ci ca manager, mă interesează abilităţile sale manageriale. Dânsul trebuia să verifice, să vadă cum sunt lucrările", a spus Ţîrle, adăugând la lista imputărilor către director şi o altă „afacere proastă pentru Muzeu şi pentru judeţul Bihor", proaspăt descoperită. Şi anume faptul că directorul ar fi dat la schimb 1,5 hectare din centrul Băilor 1 Mai cu o suprafaţă mult mai ieftină în exravilan.
Preşedintele a spus că va dispune o expertiză, făcută de către o firmă independentă, pentru a vedea starea exactă a acoperişului şi care sunt soluţiile de îndreptare. „Aici vom îngropa peste 20 de milioane de euro. E vorba de banul public. La 20 de milioane, care e problema că mai dăm 15.000 pe o expertiză?", s-a justificat Ţîrle, apreciind că est eclar că la acoperiş vor trebui făcute "reparaţii la reparaţii", pentru a nu se afecta restul lucrării.
Deşi l-a adus cu el şi pe un reprezentant al Direcţiei Tehnice a CJ, Florian Sotoc, Radu Ţîrle tot nu a putut lămuri pe deplin nebuloasele legate de podul fostei Garnizoane. De exemplu, potrivit lui Sotoc, neregulile au fost descoperite încă din toamnă, şi asumate de firma CIAC, care, printr-o notă semnată de patronul Ioan Mintaş, s-ar fi angajat faţă de Muzeu că va remedia, pe propria cheltuială, deficienţele de construcţie, fapt care face oarecum inutilă reacţia lui Ţîrle, altfel decât prin dorinţa declarată de a se scăpa de Chiriac.
Pe de altă parte, nu este clar de ce, după atâţia ani, lucrarea nu a fost recepţionată, nici de ce Consiliul Judeţean, cel care fără a fi fost for tutelar, a dat banii pentru contract, dar nu a verificat îndeplinirea lui. „Eu de când sunt la judeţ vin pe şantiere şi verific, căci sunt ordonator principal de credit şi e normal să văd ce se face cu banii pe care îi dau. Pe alţii se pare că nu i-a interesat", a spus Radu Ţîrle, extinzînd astfel cercul vinovaţilor şi la fosta conducere PDL-UDMR a Consiliului Judeţean.
Contactat de BIHOREANUL, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, a spus că va avea o reacţie la noile acuze ale lui Radu Ţîrle după ce le va parcurge cu atenţie.