Radu Ţîrle: "Timpul demonstrează că am avut dreptate!"

După un mandat la care a trebuit să renunţe cu o lună înainte de noile alegeri, deoarece şi-a schimbat partidul, fostul preşedinte al CJ Bihor, Radu Ţîrle, propune electoratului bihorean un program prin care îşi declară intenţia de continuitate.

El afirmă că în cazul realegerii sale va păstra politica de împărţire a lucrărilor publice pentru mai multe firme, deoarece consideră nociv monopolul. De asemenea, candidatul PDL spune că va continua şi colaborarea cu primăriile din judeţ, în special cu municipalitatea orădeană, şi că va încuraja absorbţia fondurilor europene prin stimularea financiară a specialiştilor care lucrează la proiecte.

Proiectele nefinalizate, din vina altora

- Cum veţi asigura finalizarea lucrărilor la Muzeul Ţării Crişurilor, în situaţia în care contractul cu firma Selina a expirat, iar fondurile CJ nu mai sunt suficiente?

- Licitaţia pentru aceste lucrări s-a făcut înainte ca eu să fiu preşedinte al CJ. Fiindcă au fost probleme, în iulie 2008 am solicitat un punct de vedere de la Guvern şi de la ANRMAP, iar răspunsurile le-am primit la sfârşitul lunii noiembrie 2008. O lună mai târziu am semnat contractul cu două clauze foarte importante în favoarea CJ. Prima - zero penalităţi pentru instituţie, iar a doua - diferenţa de preţ de la parchet laminat (cum era în proiectul iniţial) la parchet clasic (cum trebuie să fie la un Muzeu) să fie susţinută de către firmă. Acum se demonstrează că am avut dreptate, pentru că Selina a câştigat licitaţia cu o subevaluare de aproximativ 2 milioane de euro. Acesta e, de altfel, motivul pentru care firma nu doreşte să finalizeze lucrările. CJ are toţi banii pentru a plăti lucrările care au mai rămas de făcut. Pe de altă parte, o comisie specială formată din 11 specialişti a stabilit la ce lucrări prevăzute iniţial în contract trebuie renunţat ca să nu mai plătim bani în plus până la finalizarea lor. În fine, e regretabil şi este o pierdere pentru judeţ că Selina nu înţelege urgenţa şi importanţa proiectului. Avem şi un proces legat de majorarea nejustificată a preţului lucrărilor şi decontarea unor sume pentru lucrări neefectuate.

- Cum veţi finaliza DJ 763 Pietroasa-Padiş, unde constructorul MBS a executat 73% din lucrare, dar pretinde încă un milion de euro faţă de suma din contract pentru a acoperi scumpirea bitumului, iar termenul de încheiere este 25 august?

- Şi acest proiect a fost făcut înainte ca eu să fiu ales preşedinte. Proiectul tehnic a fost incomplet şi nu a respectat normele privind capacitatea portantă a drumului, clasa de betoane, materialele agreate şi consolidarea versanţilor. Calamităţile naturale (vara foarte ploioasă din 2010 şi iernile cu zapadă abundentă în Padiş), sistarea plăţilor pentru tot programul european în cadrul căruia se face lucrarea, devierea utilităţilor (stâlpii de curent), precum şi alte situaţii imprevizibile legate de situaţia juridică a terenurilor au condus la întârzierea finalizării. Totuşi, deşi am pornit proiectul cu 6 luni în urma celorlalte cinci judeţe implicate, suntem avansaţi. În urma tuturor controalelor şi verificărilor în teren, doresc să vă informez că nu avem nici o problemă. Valoarea iniţială a studiului de fezabilitate a fost de 30 milioane de euro, iar valoarea finală acceptată prin contractul de finanţare este de 20 milioane de euro. Viitorul Consiliu va trebui să decidă dacă suplimentăm suma prevăzută sau ne vom judeca cu firma.

- Ce veţi face pentru modernizarea Aeroportului, având în vedere că pe finalul mandatului aţi obţinut acceptarea proiectului spre finanţare cu fonduri UE, dar nu şi banii aferenţi?

- Este doar o problemă de timp - câteva luni - până când Comisia Europeană va debloca cei 18 milioane de euro pentru modernizarea pistei. În momentul în care aceasta va fi modernizată, sunt convins că vor veni investitori şi companii aeriene, pentru ca Aeroportul să aibă curse externe şi un terminal cargo. Un lucru e cert: în mandatul meu s-a început adevărata modernizare a Aeroportului.

Infrastructura aduce dezvoltarea economiei

- Ce idei aveţi pentru dezvoltarea economică a judeţului şi cum le-aţi pune în aplicare? Ce activităţi ar trebui încurajate şi cum veţi atrage investitori?

- Chiar dacă Bihorul are o poziţie geo-strategică privilegiată faţă de alte judeţe ale ţării, ea nu garantează automat dezvoltarea. Sunt multe aspecte de care depinde aceasta: infrastuctura, facilităţile şi oportunităţile, atitudinea şi susţinerea autorităţilor, asigurarea unui mediu concurenţial sănătos, implicarea statului şi a mediului privat. Acestea sunt câteva aspecte la care am lucrat şi pe care doresc să le dezvolt în mandatul următor.

- Ce importanţă are, în programul dvs. dezvoltarea turismului?

- Bihorul are un potenţial turistic de excepţie, datorită staţiunilor balneo-climaterice (Băile Felix şi 1 Mai), celor montane (Stâna de Vale, Padiş şi Vârtop), acvaturismului şi turismului rural. În ultimii patru ani am susţinut dezvoltarea turismului prin modernizarea drumului de Padiş, prin amenajarea pârtiei de schi de la Vârtop, prin construirea de centre de informare turistică, precum şi prin organizarea de evenimente atât în judeţ, cât şi în afară. Cred că în anii următori Bihorul poate cunoaşte o creştere a numărului de turişti prin modernizarea Aeroportului şi a drumurilor.

- Ce brand credeţi că ar trebui să aibă judeţul?

- Bihorul deja are câteva branduri, ca de pildă Băile Felix, 1 Mai, Stâna de Vale, Padiş, Vârtop, peşterile... Ele trebuie promovate şi susţinute împreună cu promovarea altor branduri noi.

Monopolul pe lucrări este nesănătos

- Ce drumuri judeţene credeţi că merită reabilitate cu prioritate?

- În mandatul meu am asfaltat 259,17 km din reţeaua de 1.000 km de drumuri judeţene, prioritate având cele pentru care existau studii de trafic, care deservesc populaţie numeroasă şi leagă zone economice importante. Cel mai circulat drum judeţean este Leş-Tinca-Ucuriş, dar pentru care nu s-a făcut nimic până în 2008. Este o investiţie foarte mare (peste 20 milioane de euro), dar mă bucur că am reusit s-o promovez şi că este în stadiul de execuţie, iar calitatea lucrărilor e foarte bună. În plus, în prezent se lucrează la alte 9 drumuri judeţene.

- Cum veţi acţiona în ce priveşte întreţinerea şi deszăpezirea drumurilor? Veţi menţine împărţirea judeţului în sectoare pentru ca lucrările să fie făcute de mai multe firme, nu de una singură?

- Am demonstrat că zonarea judeţului pentru asemenea lucrări este soluţia optimă. Nu e în interesul bihorenilor să lucreze o singură firmă şi să avem gropi de primavara până toamna. Iarna trecută, fiind o iarnă grea în a doua parte, s-a demonstrat cât de important este să acţioneze concomitent mai multe firme. Orice monopol e păgubos şi nesănătos pentru mediul de afaceri.

Fără mine, Primăria Oradea pierdea mult

- Cum şi pe ce teme veţi colabora cu municipalitatea orădeană?

- În ultimii patru ani am colaborat foarte bine cu Primăria Oradea. Dovada este faptul că am ajutat municipiul să nu piardă 5 milioane de euro, modificând proiectul de modernizare a Aeroportului, căci fără acordul meu Primăria trebuia să restituie unui dezvoltator imobiliar care a cumpărat teren în 2008 o sumă de 5 milioane de euro. Mai pot menţiona reparaţiile la Teatrul de Stat, care au fost plătite integral de CJ (Primăria asigurând doar supravegherea lucrărilor), lucrările din Cetate (jumătate fiind plătite tot de CJ), programul de alimentare cu apă Aparegio şi programul de management al deşeurilor (unde CJ a asigurat toată cofinanţarea pentru toate primăriile). Deci CJ este şi trebuie să rămână cel mai important partener al primăriilor, în special al Primăriei Oradea, în proiectele de interes local şi judeţean.

- Dacă veţi câştiga alegerile, pe cine aţi prefera ca vicepreşedinţi ai CJ?

- O să accept propunerile partidelor care vor forma majoritatea în viitorul Consiliu.

- Veţi schimba directorii actuali ai instituţiei, promovaţi de dvs., de Alexandru Kiss şi de Ştefan Seremi?

- În mandatul meu am schimbat foarte puţini directori, dar am promovat mulţi specialişti din instituţiile subordonate CJ, pentru că sunt mulţi angajaţi în aceste instituţii care au o foarte bună pregătire, experienţă şi cunoaştere a problemelor.

- Ce politică intenţionaţi să adoptaţi pentru ca personalul CJ şi cel al instituţiilor subordonate să fie corect salarizat?

- Drepturile salariale sunt prevăzute prin lege. Am luptat pentru drepturile salariaţilor şi regret că dumnealor au pierdut unele drepturi. În acest sens am depus un memoriu la Guvern (n.r. - Boc şi Ungureanu), explicând situaţia din CJ. Am depus un alt memoriu şi în calitate de preşedinte al Consiliului de Dezvoltare al Regiunii Transilvania de Nord, explicând că procentul mic de absorbţie a fondurilor UE se datorează şi faptului că funcţionarii nu sunt motivaţi. Am cerut, cu votul unanim al tuturor preşedinţilor de judeţe, primarilor de municipii, oraşe şi comune, modificarea legislaţiei şi acordarea unui comision de succes pentru toţi cei care lucrează la proiecte cu fonduri UE.