Ai o nelămurire? Descurcă-te singur! Arhitectul şef al Oradiei, Cristina Buruiană, a renunţat să se întâlnească cu orădenii pentru a le asculta problemele sau a oferi consultanţă după doar două luni de la instalarea pe funcţie. Începând din septembrie 2017, Buruiană şi-a anulat programul de audienţe.
Potrivit unui anunţ publicat toamna trecută pe portalul Primăriei, în cazul orădenilor care au nelămuriri "toate solicitările vor fi depuse în scris la Serviciul de Relaţii cu Publicul al Primăriei sau pe adresa de email primărie@oradea.ro, împreună cu toate documentele considerate necesare de către solicitant".
Să răspundă mai mulţi
Chestionată de BIHOREANUL, directoarea a spus miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă prilejuită de bilanţul pe 2017, că a renunţat la audineţe din cauza numărului prea mare de solicitanţi.
"Până acum, era stabilită o zi şi un program. Dar cum numărul de solitări era foarte mare pentru cele 4 ore de audienţă, tot timpul se reportau persoane pe data viitoare şi se înregistra o întârziere", a explicat arhitectul şef al Oradiei.
Buruiană s-a scuzat afirmând că, deşi nu mai are un program oficial de audienţe, acordă în continuare consultanţă contribuabililor, atât personal cât şi prin directorii din subordine, în funcţie de timpul disponibil.
"Şi acum oferim lămuriri la solicitarea oricui doreşte. Diferenţa este că treaba se îndeplineşte de către toţi directorii, nu doar de o singură persoană: arhitectul şef, directorul executiv adjunct şi şeful serviciului autorizări", a spus Buruiană.
Arhitectul şef a mai spus că, la nevoie, orădenii se pot adresa direct inspectorilor de zonă, care au zilnic program de lucru cu publicul.
Mai multe lucrări!
Dincolo de scuzele invocate, desfiinţarea programului de audienţe a arhitectului şef pare cu atât mai inoportună cu cât numărul orădenilor care vin în contact cu IAS este în creştere.
Potrivit raportului de activitate al instituţiei pentru 2017, anul trecut numărul Certificatelor de Urbanism, ca documente de informare premergătoare demarării unor lucrări, dar şi cel al Autorizaţiilor de Construire care avizează deschiderea şantierelor, a crescut cu 41,81%, respectiv cu 29% faţă de media ultimilor 5 ani.
Astfel, anul trecut IAS a eliberat 6.949 de Certificate de Urbanism şi 2.889 de Autorizaţii de Construire. "Se constată o uşoară creştere economică, care se reflectă şi în domeniul dezvoltărilor în domeniul construcţiilor. De obicei, numărul investiţiilor pe construcţii este strâns legat de starea economică a unei ţări", a declarat Buruiană.
În schimb, pe fondul intrării în vigoare a Regulamentului Local de Urbanism ca parte integrantă a noului PUG, normativ mult mai riguros decât precedentele reglementări, numărul sesizărilor şi reclamaţiilor pe teme de urbanism depuse de orădeni a scăzut de 21 de ori, de la 2.336 în 2016 la doar 110 în 2017.
Terase şi statui
În ceea ce priveşte proiectele pentru anul 2018, IAS îşi propune să continue lucrările de refacere a zonelor publice cu impact asupra imaginii urbane.
Lista de priorităţi este deschisă de reabilitarea pasajului Madách care leagă străzile Republicii şi Madách Imre, închis de ani de zile. "Ne propunem să reabilităm acest pasaj care înainte era destinat vânzării de presă. Acolo sunt două procese pe rol. În cazul în care acestea vor fi câştigate de Primărie, lucrările vor începe încă de anul acesta", a spus directorul adjunct Adriana Lipoveanu (foto).
Pe lista proiectelor în lucru se mai numără: amenajarea unei piaţete peste parcarea subterană aflată în lucru deja de 2 ani în strada Independenţei, proiectarea ansamblului statuar care va împodobi viitorul pod al Centenarului şi amenajarea unor pieţe de cartier în zonele Piaţa Magnoliei, strada Nufărului şi Alexandru Cazaban.
De asemenea, vor fi lansate concursuri de soluţii pentru realizarea statuilor episcopilor Roman Ciorogariu şi Dimitrie Radu în faţa catedralelor ortodoxă şi greco-catolică din Piaţa Unirii, precum şi a arhitectului Rimanóczy Kálmán jr. în faţa Bisericii Romano-Catolice Baratok din strada Dunării.
"Statuile episcopilor vor fi amplasate direct pe pavaj, urmând trendul existent la nivel mondial. Această decizie a fost luată văzând succesul ansamblului Holnaposok din strada Republicii, unde foarte mulţi trecători şi turişti se fotografiază cu statuile", a spus Lipoveanu.
Printre proiectele de regenerare urbană vizate de municipalitate se mai numără cele care vizează valorificarea potenţialului ambiental al malurilor Crişului Repede prin amenajarea de terase la intersecţia podului Sfântul Ladislau cu strada Emilian Mirce Chitul, unde, după amânări prelungite, anul acesta ar urma să înceapă lucrările, dar şi pe porţiunea dintre viitorul pod al Centenarului şi podul Decebal.