Raportul prefectului Țiplea: Cele mai active instituții din Bihor sunt cele de mediu, cele mai importante realizări - proiectele de infrastructură și de digitalizare

Aproape 100 de pagini însumează raportul de activitate pe anul precedent al prefectului județului Bihor, Dumitru Țiplea, prezentat joi, în sinteză, în fața șefilor serviciilor deconcentrate ale Guvernului în județ.

Dincolo de cifre, documentul arată rezultatele digitalizării procedurilor de lucru ale Prefecturii în relația cu primăriile și cu alte instituții, dar și implicarea în proiecte majore pentru dezvoltarea județului și chiar inițiative pentru modificarea unor legi care s-au dovedit deficitare.

„Să contribui activ”

În Colegiul Prefectural și într-o conferință de presă care a precedat joi dimineață reuniunea șefilor de servicii deconcentrate ale Guvernului din județ, prefectul a făcut referire, scurt, la întreaga perioadă de când exercită mandatul, începută în decembrie 2019, afirmând că de atunci a urmărit „să contribui activ la dezvoltarea județului, considerând că nu este suficient doar să administrezi o instituție, chiar și cu rezultate bune, ci trebuie să faci și mai mult decât cere fișa postului, să ai o atitudine proactivă”.

Țiplea a arătat că s-a implicat în toate proiectele de infrastructură majore ale județului, cum ar fi accelerarea modernizării DN 76 (proiect de 250 milioane lei care după o serie de blocaje de aproape două decenii a ajuns la 92% stadiu de execuție), electrificarea căii ferate Cluj – Episcopia Bihor (proiect de 1,5 miliarde euro finanțat prin PNRR pentru care a iuțit emiterea celor 82 de avize necesare de la diverse instituții și companii), reabilitarea DN 19E Biharia – Chiribiș, realizarea sensului giratoriu DN 1 Șoseaua Borșului (în dreptul Celestica), reabilitarea DN 1H Aleșd – Șinteu, modernizarea Punctului de Trecere a Frontierei Borș, atragerea de investiții de 5 milioane euro pentru un nou radar meteo în Bihor și a 5 stații meteo automate etc.

De la „manivelă” la digitalizare

Pe de altă parte, prefectul a trecut în revistă activitățile coordonate de Prefectura Bihor nu doar în pandemia de Covid, ci și în organizarea alegerilor locale și parlamentare din 2020, a recensământului agricol din 2021 (când au fost evaluate 103.430 de exploatații agricole, peste 400.000 hectare) ori a recensământului populației și locuințelor de anul trecut, în legătură cu care a subliniat că a fost recenzată 97,4% din populația rezidentă a județului, dar și faptul că rezultatele preliminare indică faptul că 20 de UAT-uri au sub 2.000 de locuitori. „Recensământul ne arată că este absolut necesară o reformă administrativ-teritorială”, a spus Țiplea, adăugând că 45% dintre UAT-urile bihorene nu se susțin singure.

De asemenea, el a spus că a promovat digitalizarea mai multor proceduri de lucru în activitatea internă a Prefecturii, dar și în relația cu UAT-urile și cu alte instituții. „Am preluat un sistem „la manivelă” pe care l-am digitalizat pentru a gestiona mai bine documentele, pentru a urmări fluxul de documente, a le stoca în format electronic, a urmări gradul de încărcare a fiecărui angajat. Rezultatul este reducerea cu 40% a timpului de soluționare a unei probleme și realizarea de economii”, a spus prefectul.

Fără deplasări inutile

Țiplea a spus că dacă până în 2020 secretarii de UAT-uri veneau o dată pe lună să aducă la Prefectură actele administrative a căror legalitate trebuie verificată (hotărârii de consilii locale și dispoziții de primar), acum procedura este digitalizată. „Doar anul trecut Prefectura a avut de verificat legalitatea a peste 40.000 de documente, iar sistemul nostru este unic în țară, mă mir că din păcate nu l-au preluat și alte județe”, a spus prefectul.

Apropo de verificarea legalității actelor administrative ale primarilor și consiliilor locale, Țiplea a arătat că de fiecare dată când juriștii Prefecturii au descoperit în ele probleme de legalitate, a solicitat modificarea și corectarea lor, în doar două situații ajungându-se la refuzul emitenților, așadar Prefectura a acționat în contencios administrativ doar două hotărâri de consilii locale, adoptate la Săcueni (pentru vânzarea castelului Stubenberg cu încălcarea legii) și respectiv la Lugașu de Jos (pentru introducerea unor taxe speciale).

Tot la capitolul digitalizare, el a mai amintit de realizarea sistemului de videoconferințe securizat care a înlocuit ședințele cu primarii în format fizic, de proiectul de telemedicină pentru medicii de familie realizat în pandemie în parteneriat cu STS și de sistemul de videoconferință în care se desfășoară reuniunile rapide ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.

16 propuneri pentru modificări de legi

Chiar dacă prefecturile sunt „instituții executive”, Țiplea a subliniat că s-a implicat și în ceea ce a numit îmbunătățirea unor „politici publice”, câteva exemple fiind demersurile pentru transformarea canalelor de desecare din județ (2.997 km) în canale pentru irigații, pe fondul secetelor tot mai frecvente și extinse, demersuri pentru inventarierea construcțiilor (locuințe și pensiuni) executate în zone inundabile ori a spațiilor din subsolurile clădirilor în vederea utilizării ca adăposturi civile (astfel capacitatea de adăpostire crescând de la 5.000 la 120.000 locuri).

De asemenea, prefectul a arătat că a făcut demersuri pentru ca UAT-urile unde nu mai există revendicări de terenuri să intre în proprietatea izlazurilor comunale (până în prezent 10 comune devenind proprietare pe 4.865 hectare, astfel că își pot crește încasările din concesionarea lor), dar și că a înaintat 17 propuneri de modificare ori completare a unor legi (în domenii cum ar fi acordarea venitului minim garantat, amenajamentele pastorale, piața muncii, simplificarea procedurilor de branșare la rețelele electrice a consumatorilor non-casnici, asigurarea asistenței medicale etc).

Nu în ultimul rând, prefectul a subliniat că a cerut tuturor serviciilor deconcentrate să fie transparente în comunicarea cu cetățenii, cu presa și cu alte instituții.

Întrebat în final de BIHOREANUL dacă poate remarca instituții a căror activitate o consideră foarte bună și, dimpotrivă, proastă, Țiplea a ținut să evidențieze că în opinia sa „în instituțiile de mediu, Garda de Mediu și Agenția pentru Protecția Mediului, lucrurile merg foarte bine”, iar cu „instituțiile de arme – Poliția, Poliția de Frontieră, Jandarmeria și ISU – colaborarea a fost excelentă”, ferindu-se însă să nominalizeze instituții de care este nemulțumit. „N-aș putea spune că sunt nemulțumit total de anumite instituții, pentru că am mereu grijă să-și facă treaba cât mai bine”, a argumentat el.

Sinteza activității Prefecturii Bihor din ultimii trei ani: