Război crâncen, dar degeaba, pe bugetul Judeţului Bihor: Puterea doseşte informaţii, opoziţia nu ştie ce are de votat, UDMR şi ALDE şi-au sacrificat câte un om ca să-l aprobe

Aproape două ore au durat, marţi, discuţiile în plenul Consiliului Judeţean Bihor asupra proiectului de Hotărâre pentru aprobarea bugetului judeţului pe anul 2019, polemicile dintre puterea UDMR-PSD-ALDE şi opoziţia PNL scoţând la iveală că proiectul pus pe masa consilierilor a fost diferit de cel postat pe site-ul CJ, dar şi că alocările au fost propuse fără ca aleşii bihorenilor să cunoască fundamentarea lor, unele fiind pregătite prin adevărate artificii legale, altele trădând incapacitatea administraţiei judeţene din ultimii trei ani de a-şi realiza sarcinile.

Ca să-l poată adopta fără riscul suspendării ori anulării bugetului în Justiţie, coaliţia UDMR-PSD-ALDE a fost nevoită să-şi sacrifice doi consilieri aflaţi în evident conflict de interese, ambii demisionând din funcţiile executive pe care le deţineau la structuri subordonate CJ şi, deci, beneficiare ale alocărilor financiare din bugetul judeţului.

Voiau să cumpere... pensiuni

Discuţiile privind bugetul judeţului pe 2019 au fost tensionate din primul minut, când consilierul PNL Călin Gal şi-a exprimat nemulţumirea că, deşi proiectul a fost postat pe site-ul CJ pe 29 martie (deoarece legea prevede acest lucru cu minim 10 zile înaintea şedinţei), acesta n-a fost însoţit şi de materialele pe care a fost fundamentat, unele dintre ele primindu-le abia sâmbătă, dar şi acelea incomplete, fără Anexa 10, cu alocările pe instituţii.

Tot Gal a avertizat consilierii puterii aflaţi în conflict de interese (adică deţinând funcţii de conducere la structuri ale CJ, precum pesediştii Stela Babău - director Ecoland, Bujor Chirilă - director Ecolect, UDMR-istul Gergo Boda - adjunct la Direcţia de Dezvoltare Implementare Proiecte şi ALDE-istul Julien Mateiaş - adjunct la Agenţia de Dezvoltare Durabilă) fie să nu voteze proiectul, fie să demisioneze din funcţiile executive, pentru a nu repeta situaţia de anul trecut, când Tribunalul Bihor a suspendat bugetul pe 2018 tocmai pentru că fusese votat de consilieri în conflict de interese.

Adevărata explozie în discuţii a avut loc, însă, în momentul când acelaşi Călin Gal a acuzat faptul că şefii CJ vor „să ducă banii din bugetul judeţului în bugetele unor ONG-uri” pentru ca apoi să fie cheltuiţi netransparent şi în scopuri dubioase. Ca exemplu concret, PNL-istul a spus că a descoperit în cererea Agenţiei de Management al Destinaţiei Bihor (director UDMR-ist) o propunere de buget mai mare cu 3,2 milioane lei faţă de anul trecut, surplus din care o parte urma să fie tocată pentru cumpărarea a două pensiuni turistice - Contele Dracula (din Şuncuiuş) şi cabana Miramonte (din zona Arieşeni).

„Ăsta e nebun, dom’le!”

Atât preşedintele CJ, Pasztor Sandor, cât şi vicele Ioan Mang au dezminţit detaliul, cel mai vehement fiind PSD-istul. „Ăsta e nebun, dom’le!”, a spus Mang, adăugând că „ştiu că aţi lansat bârfa asta în tot judeţul”, dar şi că în proiectul de buget nu există această propunere, pentru că nu a fost însuşită de conducerea judeţului.

Într-adevăr, în proiectul de buget propunerea de alocare nu apare ca atare, dar asta din simplul motiv că alocările către ADI-uri, cum este şi AMD, nu apar deloc în proiect. Pe de altă parte, însă, la solicitarea BIHOREANULUI, şefa Direcţiei Economice a CJ, Gabriela Plugar, a confirmat că în propunerea de bugetare trimisă de AMD figurau sume pentru achiziţionarea clor două unităţi de cazare.

De asemenea, Gal a criticat şi faptul că CJ a suplimentat bugetul Agenţiei pentru Dezvoltare Durabilă cu 45,7 milioane lei, iar preşedintele Pasztor Sandor a lămurit de ce: după ce în precedentele trei şedinţe ale CJ liberalii au respins un proiect pentru amenajarea unor staţii tip autogară în oraşe, conducerea judeţului a decis să facă aceste staţii alocând banii indirect, prin ADD, către Primăriile oraşelor, mai exact „câte 100.000 euro pentru fiecare”, iar primarii „au fost foarte bucuroşi”, inclusiv cei ai PNL.

De asemenea, a adăugat Pasztor, 35 milioane lei au fost daţi ADD, după ce fuseseră primiţi de la bugetul de stat, pentru construirea unor bazine didactice de înot.

Fără WC-uri, fără drumuri, da’ „culţi”

Un alt reprezentant al PNL care a criticat proiectul de buget, Gheorghe Neag, a subliniat şi el că nu a primit materialele care au stat la baza fundamentării sale, dar şi că alocările pentru unele instituţii de cultură au crescut nejustificat. Concret, a spus Neag, dacă anul trecut Teatrul Regina Maria a avut un buget de 9,2 milioane lei (92 miliarde lei vechi), anul acesta i se alocă 16 miliioane, pentru Teatrul Szigligeti alocarea creşte de la 9,2 milioane lei la aproape 20 milioane, iar pentru Filarmonică de la 7,8 miliioane la 11 milioane, iar asta în timp ce drumurile judeţene sunt varză, iar majoritatea şcolilor încă au WC-urile în fundul curţii.

Preşedintele Pasztor i-a dat replica: la Teatrul Regina Maria bugetul creşte pentru că va fi reabilitată scena şi sporesc salariile artiştilor, iar la Filarmonică pentru că în urma unei discuţii cu Primăria CJ a decis să reabiliteze faţada şi acoperişul clădirii.

Liderul grupului PNL, Ionel Avrigeanu, s-a alăturat şi el criticilor, arătând că şefii CJ au inclus în buget şi un proiect fantezist, fără finanţare, precum Centrul de Artă şi Cultură Contemporană al judeţului, în timp ce instituţia e incapabilă să repare drumurile. El a dat şi trei exemple. De pildă, pentru DJ Tăşad - Copăcel - Şerghiş CJ a alocat în 2017 suma de 500.000 lei şi „a realizat 0”, în 2018 a alocat 180.000 lei şi realizarea a fost tot zero, iar în 2019 se prevede o alocare de 1,3 milioane lei şi „parcă vom vedea că realizarea va fi iarăşi zero”.

Ţîrle şi Popa „nu ne-au lăsat nimic”

Extrem de iritat, vicepreşedintele Ioan Mang le-a răspuns liberalilor că nici consilierii locali ai PSD din Oradea nu au primit materialele pentru fundamentarea bugetului municipiului, că „angajaţii liberali de la AMD au răspândit zvonul cumpărării de pensiuni”, că Justiţia nu a pronunţat nicio decizie privind conflictul de interese al unor consilieri PSD, UDMR şi ALDE, că actuala conducere a CJ nu a putut face inaugurarea niciunui proiect deoarece predecesorii „nu ne-au lăsat nimic” de inaugurat, dar şi că opoziţia a tergiversat mult aprobarea unor obiective de investiţii.

„Este un buget care arată mai bine decât oricând. Nu cred că vă ajută cu nimic că aţi văzut cele 120 pagini ale proiectului. Până la urmă este atributul conducerii să decidă ce investiţii sunt promovate”, a spus Mang.

Demisii de nevoie

Înainte să se treacă la votul propriu-zis, secretarul judeţului, Carmen Soltănel, a părut să dea dreptate liberalului Gal, avertizând că, potrivit legii, „nu pot lua parte la deliberări şi la luarea hotărârilor consilierii judeţeni care au interese patrimoniale”, în caz contrar hotărârile urmând „să fie lovite de nulitate”.

Surprinzător, în acel moment, preşedintele Pasztor a tranşat chestiunea, anunţând că „dl Boda Gergo (n.r. – director adjunct la DDIP şi totodată consilier UDMR) şi-a dat demisia în luna martie, iar dl Julien Mateiaş (n.r. – consilier ALDE şi concomitent director adjunct la ADD) şi-a dat demisia săptămâna trecută”, ca urmare nu mai pot fi consideraţi în conflict de interese, iar votul lor poate fi dat legal.

La fel, a precizat Mang, tot legal puteau urma să voteze şi PSD-iştii Babău şi Chirilă, dat fiind faptul că, tehnic, proiectul de buget nu prevede alocări către ADI Ecoland şi respectiv ADI Ecolect, cotizaţiile CJ pentru acestea urmând să fie stabilite distinct, ulterior.

Ca urmare, proiectul de buget a fost votat în forma propusă de conducerea CJ, necunoscută încă publicului, cu 19 voturi „pentru” (deci unul inclusiv de la un consilier PNL), 14 voturi de abţinere şi unul „contra”.

Mai mare, dar cu excedent

În cifre brute, bugetul judeţului pentru veniturile şi cheltuielile din 2019 se ridică, estimativ, la 482,675 milioane lei (peste 100 milioane euro), mai mult decât anul trecut cu 10,05% (dar asta pentru că anul trecut CJ a înregistrat un excedent, adică nu a cheltuit aceşti bani pentru investiţiile planificate, de 99 milioane lei).

Partea cea mai proastă este că aproape toţi banii vin de la bugetul central, iar veniturile proprii ale judeţului sunt de numai 99,71 milioane lei, restul fiind alocări sub diferite forme: sume defalcate din TVA, din impozitul pe venit, pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi subvenţii.

Majoritatea banilor vor fi cheltuiţi pentru funcţionarea instituţiilor (plata utilităţilor, contractelor de achiziţii de bunuri şi servicii şi, mai ales, a salariilor angajaţilor) şi doar 167 milioane lei pentru investiţiile declarate (din nou, cu menţiunea că 99 milioane sunt, de fapt, sumele necheltuite în 2018 din cauza nerealizării investiţiilor).