Proces inedit la Tribunalul Bihor, unde un ofiţer de Poliţie şi-a chemat şefii în judecată şi le cere despăgubiri pentru că l-ar fi depunctat abuziv la evaluarea profesională de anul trecut. "Dacă ne supunem abuzurilor şefilor şi arbitrariului lor, dacă devenim căţeluşi supuşi, atunci suntem demni de calificativul "foarte bine".

03 pridon (mare).jpgDar dacă ripostăm, atât prin muncă asiduă, cât şi prin verticalitate şi fermitate, dacă ne apărăm în faţa unor şefi numiţi şi susţinuţi vremelnic în funcţii pe criterii politice, dacă le contestăm metodele, atunci suntem doar "satisfăcători", acuză inspectorul principal Paul Pridon (foto), până nu demult şeful compartimenului Violenţe din Poliţia Oradea.

La o primă privire, cazul pare o răfuială personală, iar ofiţerul unul din frustraţii mereu nemulţumiţi ai unui sistem care, deşi nu mai este militarizat, se supune aceloraşi rigori cazone.

BIHOREANUL a descoperit, însă, că în acţiunea sa, Pridon pune pe tapet probleme grave din Poliţie, niciodată spuse pe faţă până acum. Tânărul de 34 de ani vorbeşte nu doar despre evaluările care s-ar face "din burtă" şi pe "prietenii", ci şi despre cum ajung poliţiştii să copieze la examene, presiunile pe care le suportă în anumite anchete din partea şefilor, modul defectuos în care se desfăşoară în unele cazuri investigaţiile ori cum se obţin sau chiar se falsifică probele împotriva celor cercetaţi.

În război cu şefu'

Absolvent al Liceului Militar Neagoe Basarab al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi apoi al Facultăţii de Drept din cadrul Academiei de Poliţie Alexandru Ioan Cuza din Bucureşti, inspectorul principal Paul Pridon lucrează din 2002 în cadrul Biroului de Investigaţii Criminale, (rebotezat Biroul de Combatere a Infracţiunilor Contra Persoanelor - BCICP) din Poliţia Oradea.

03 sime.jpgÎn toată această perioadă, susţine el, a avut o activitate ireproşabilă, dovedită de calificativele de "foarte bine" obţinute. Însă doar până anul trecut, când a fost depunctat din cauza unor divergenţe cu şeful său direct din BCICP, comisarul şef Marius Andi Sime (foto), fost Feica, transferat între timp la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO), declarat poliţistul anului în 2011, avansat înainte de termen şi recompensat în mai multe rânduri cu prime băneşti pentru "rezultate deosebite".

Surse apropiate lui Sime susţin că nemulţumirile lui Pridon vin de la faptul că ar fi vânat funcţia acestuia. Ofiţerul spune, însă, că şeful său considera BCICP "ca pe o feudă pe care a primit-o ca moştenire, unde noi suntem sclavii lui". Supărarea sa a izbucnit în primăvara anului trecut, când Sime i-a luat cheile maşinii de serviciu căreia Pridon, din banii personali, tocmai îi schimbase plăcuţele de frână, o spălase şi îi făcuse plinul cu benzină. "Sime mi-a spus că aşa vrea p... lui, s-o ia, deşi avea alte cinci maşini la dispoziţie, iar eu a trebuit să mă duc pe teren cu tramvaiul. Când am ieşit, am trântit uşa şi am şi lovit-o cu cotul, recunosc", povesteşte tânărul care, la scurt timp după acest episod, l-a reclamat pe Sime superiorilor, dar i-a şi făcut plângere penală, din cauza "metodelor de conducere inadecvate în raport cu legile şi cerinţele actuale".

Anchete pe dos

În plângerea înaintată Parchetului Curţii de Apel Oradea, Pridon a contestat metodele de lucru ale fostului său şef, bazate, zice el, pe principiul "de la hoţ la probe", principiu ce însemna "aducerea la sediu a suspectului şi aplicarea unui tratament violent cu scopul obţinerii probelor necesare acuzării acestuia". Potrivit ofiţerului, şeful său îi forţa pe subalterni să aducă persoane la sediul Poliţiei cu încălcarea drepturilor acestora, adică înainte să se fi stabilit măcar ce calitate au: de suspect, de învinuit, de martor sau chiar de parte vătămată.

"În cazul unor prostituate a intrat cu doi colegi în casa femeilor sub pretextul că sunt clienţi. Le-au ridicat şi le-au dus la sediu, le-au fotografiat, le-au audiat şi le-au introdus în baza de date a Poliţiei. Se pune problema unui abuz, precum şi a celei de lipsire de libertate în mod ilegal", susţine Pridon, care pretinde că Sime ar fi comis şi alte infracţiuni, mai grave, minţindu-şi şefii, colegii, subalternii şi chiar pe procurori cu privire la dosare penale pe care "e posibil să le fi fabricat unor condamnaţi", dar şi cu privire la anumite probe pe care le-ar fi măsluit în alte cauze penale.

Şi cu şefii şefului

În urma reclamaţiilor, susţine Pridon, fostul şef al Poliţiei Bihor, comisarul şef Adrian Bucur a trimis psihologul Poliţiei "să evalueze climatul de la nivelul BCICP", dar şi pe... reclamant. "A consemnat că am rezistenţă scăzută la stres, că sunt dezechilibrat emoţional şi că am dezvoltat o oarecare stare de anxietate la adresa şefului meu", spune ofiţerul.

Asta, deşi alţii ar merita mult mai clar asemenea etichetări: "Dacă ţip sau bat un infractor, nu sunt dezechilibrat emoţional. Dar dacă dau cu cotul în uşa unui mic şefuleţ sau dacă îl denunţ penal pentru abuz, atunci intempestiv îmi scade rezistenţa la stres. Ce putem face oare? Chemăm psihologul să ne salveze de "inadaptaţii sistemului, de rebeli, de atipici", sau alte asemenea caracterizări care mi-au fost adresate de către verticalii şi obiectivii mei şefi?", acuză tânărul ofiţer.

03 hanis.jpgÎn loc să ia măsuri şi să cerceteze punctual sesizările lui Pridon, caz cu caz, şefii Poliţiei au început presiunile împotriva lui. "Comisarul şef Alin Haniş (foto) mi-a spus textual "dacă nu îţi iei examenul de intrare în magistratură, te f... ăştia!", pentru ca, în septembrie, să mi se ceară să plec la altă formaţiune. Mi s-a propus funcţia de şef al unei noi secţii de poliţie rurală. N-am vrut. Apoi, în decembrie 2011, fişa mea de evaluare a fost dată spre a fi întocmită - cui credeţi? - chiar celui pe care l-am denunţat!".

Aşa s-a ajuns, spune Pridon, ca Sime să-i acorde doar calificativul "bine", diminuat ulterior în "satisfăcător" de o comisie formată din şeful Serviciului de Investigaţii Criminale, comisarul şef Iosif Mante, şeful Biroului Control Intern, comisarul şef Aurel Cioflan, adjunctul şefului Poliţiei Bihor, comisarul şef Ioan Brândaş, cu aprobarea finală a fostului şef al Poliţiei Bihor, comisarul şef Adrian Bucur. Ce i s-a imputat? Chestiuni formale, zice Pridon. De pildă, că nu a întocmit rapoarte de investigaţii (acte interne ce descriu demersurile efectuate în cazul unor anchete), că nu a completat bazele de date, că s-a folosit prea mult de interceptări telefonice în loc să uzeze de informatori şi activităţi de teren. "Singurul lucru cu care sunt de acord cu şeful meu este că am refuzat constant să susţin examenul pentru atestatul auto care dă dreptul angajaţilor să conducă maşinile instituţiei. Dar este o formalitate, pentru că eu am carnet de conducere, şi oricum toată lumea copiază la examen. Şefii mei, dacă vor, pot dispune să nu mai conduc maşina instituţiei. Dar atunci cine mai bagă în arestul IPJ Bihor 42 de persoane pe an?", se întreabă poliţistul.

Şefi la judecată

Ca urmare a calificativului primit, Pridon nu mai poate avansa în grad sau în funcţie în următorii trei ani, dar a fost atins şi la salariu. Acesta este, zice el, principalul motiv pentru care, în februarie a.c., s-a adresat Tribunalului Bihor. "Nu a mai făcut-o nimeni înaintea mea, dar nu puteam să mă las. Depunctarea mea nu este justificată, nu sunt înscrise motivele concrete pe baza cărora am fost depunctat", spune tânărul, adăugând că, deşi este singurul care se plânge de abuzurile superiorilor, situaţia sa nu e nici pe departe singulară.

"În Poliţie există o cutumă conform căreia calificativele sunt prestabilite după bunul plac al şefilor. În funcţie de deciziile de culise, se notează criteriile, astfel încât punctajul final să evidenţieze calificativul deja stabilit în spatele uşilor închise", explică Pridon în plângerea depusă la Tribunal modul în care sunt evaluate competenţele profesionale ale poliţiştilor. Ofiţerul nu s-a sfiit să amintească şi că unii dintre şefi nici măcar nu sunt poliţişti de meserie, comisarul şef Adrian Bucur fiind economist, iar Sime absolvent de Politehnică.

Odată cu anularea actelor de evaluare, Pridon cere instanţei să-i oblige pe semnatarii documentelor la plata unor despăgubiri de 6.000 de euro, pentru violarea dreptului la imagine, la reputaţie şi la viaţă profesională", spunând că banii îi va dona compartimentului unde lucrează, pentru achiziţionarea de calculatoare, dar şi unor poliţişti cu copii bolnavi. "Nicio lege nu prevede, ca obligaţie de serviciu, să suport puterea discreţionară a unor şefi numiţi, întreţinuţi şi susţinuţi pe funcţii prin nesocotirea valorilor pe care se fundamentează însăşi instituţia din care fac parte", spune ofiţerul.

Dacă va câştiga sau nu, e greu de ghicit. "Eu mi-am spus părerea, la fel ca în cazul plângerii penale pe care am făcut-o împotriva şefului meu direct. Mi-am făcut treaba, acum e rândul judecătorilor să spună cine are dreptate", declară ofiţerul, refuzând să intre în alte amănunte. Asta în timp ce, de cealaltă parte, conducerea Poliţiei refuză orice comentariu, şi n-a trimis până acum instanţei niciun document în care să explice modul în care are loc evaluarea cadrelor, deşi i s-a cerut de două ori.
Între timp, pentru a-şi dovedi dreptatea, Pridon a cerut şi primit caracterizări şi din partea procurorilor cu care a lucrat, atât de la Parchetul Oradea, cât şi de la Parchetul Bihor, documente care îl descriu ca "eficient, prompt şi temeinic în munca depusă".

Şi, indiferent cum se va termina, povestea tânărului ofiţer are măcar meritul că scoate la lumină practici şi fapte cât se poate de penale comise tocmai de cei puşi să apere legea, fapte pe care magistraţii sunt chemaţi să le lămurească cu acelaşi curaj ca al "rebelului" sistemului. Asta dacă nu cumva vor prefera o încheiere ca la noi. În coadă de peşte...


ANCHETE
Muncă de "satisfăcător"

Calificativul scăzut acordat anul trecut inspectorului principal Paul Pridon este cu atât mai surprinzător cu cât acesta a coordonat activitatea compartimentului Violenţe, cel mai greu din Poliţia Oradea, cu doar trei subalterni, soluţionând personal 28 de dosare, majoritatea foarte dificile. Astfel, de numele ofiţerului se leagă soluţionarea celebrului furt de electronice în valoare de 2 milioane euro de la compania Microrom, identificarea unor hoţi care, mascaţi şi înarmaţi cu un pistol, au comis în decembrie 2010 cinci furturi din locuinţe şi o tâlhărie, jefuind o călugăriţă de 82 ani în sediul unei misiuni franciscane, sau dovedirea clanului de proxeneţi Neichi. Tot Pridon a rezolvat dosarul deschis anul trecut după moartea unei fetiţe în ştrandul Ioşia, deşi ulterior, după ce conducerea Administraţiei Domeniului Public a fost trimisă în judecată, a primit doar reproşuri din partea superiorilor. "Comisarul şef Alin Haniş mi-a spus "Bine că nu l-ai trimis şi pe Bolojan în judecată!", iar comisarul şef Adrian Bucur a zis că "Nu e nimeni vinovat de moartea fetiţei"", scrie Pridon în contestaţia din instanţă.