Autostrada Transilvania este o pată pe obrajii tuturor guvernelor din ultimul deceniu și jumătate. Început cu surle și trâmbițe în 2004, apoi poticnit și oprit de tot în 2011, reluat în ultimii trei ani pe bucățele, proiectul pentru construirea celor 450 de kilometri dintre Borș și Brașov a fost deblocat anul trecut, când niciun tronson n-a rămas nedat în lucru ori nelicitat.

În Bihor, însă, e compromis din nou. După ce firme din grupul Selina au realizat porțiunea dintre Borș și Biharia, iar Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) le-a încredințat-o și pe cea dintre Biharia și Chiribiș, proiectul este periclitat de neînțelegeri grave între beneficiar și antreprenor.

BIHOREANUL a aflat dedesubturile conflictului, atât de serios încât și CNAIR, și constructorii se gândesc la „divorț”. Miza este o sumă de 30 milioane euro, iar consecințele ar fi dezastruoase: o nouă amânare ar însemna pierderea finanțării europene și alți câțiva ani în care românii nu vor putea circula cu viteză decât ca să iasă din țară.

Istoria unui eșec

În septembrie 2020, în plină campanie electorală, doi oficiali guvernamentali, ministrul de Externe Bogdan Aurescu și Lucian Bode de la Transporturi, inaugurau împreună cu ministrul ungar Szijartó Péter prima bucată de autostradă din Bihor, însumând 5,35 km, între Biharia și noul punct de trecere a frontierei Borș II - Nagykereki.

Niciun tronson din Autostrada Transilvania nu mai este blocat”, anunța Bode cu satisfacție, precizând că toate au fie constructori desemnați, fie sunt în licitare, și estimând că șoseaua până în centrul țării ar putea fi gata la finele anului 2024. O veste îmbucurătoare, având în vedere istoricul rușinos al proiectului. Atribuit fără licitație în 2003 companiei americane Bechtel, aceasta a terminat până în 2009 doar 42 km între Gilău și Câmpia Turzii, în 2011 lucrările fiind sistate, iar în 2013 contractul, care până atunci costase 1,4 miliarde euro, a fost reziliat cu despăgubiri de 37 milioane euro. După înlocuirea americanilor cu spaniolii de la Corsan-Corviam, care n-au făcut nimic, din 2015 secțiunile din județele traversate au fost împărțite în bucăți mai mici și licitate repetat până când, în Bihor, singura finalizată a fost subsecțiunea 3C3 Biharia-Borș, sub „semnătura” constructorilor din grupul orădean Selina, asociați cu o firmă din Slovacia și cu una din București.

Șanse de relansare

Cu câteva luni înaintea reușitei modeste, dar care totuși a crescut tranzitul de mărfuri, avusese loc un alt eveniment ce justifica optimismul ministrului: pe 12 iunie 2020, în prezența premierului Ludovic Orban, era semnat, chiar pe șantier, contractul pentru următoarea subsecțiune, dintre Biharia și Chiribiș, în lungime de 28,55 km, cu aceeași asociere: Trameco, Drumuri Bihor, Vahostav, Drum Asfalt și East Water Drillings, pentru 326,51 milioane lei (fără TVA). Asocierea avea 6 luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuția lucrărilor, ordinul de începere a primei etape fiind dat pe 15 septembrie.

Contractul avea în spate o poveste tumultuoasă. Asocierea l-a câștigat în 2018 în baza unei licitații lansate cu un an înainte, rezultatul fiind, însă, contestat de austriecii de la Strabag, întâi la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor, apoi în justiție, atât CNSC, cât și instanțele considerând în final că atribuirea a fost corectă. Pentru antreprenori, semnarea contractului a însemnat recunoașterea capacității de lucru, fiind și un semn de bun augur în vederea licitației pentru ultima subsecțiune bihoreană, 3C1, dintre Chiribiș și Suplacu de Barcău.

Cu prețurile din 2017

BIHOREANUL a aflat, însă, că înțelegerea dintre CNAIR și antreprenor a ajuns în impas. La o lună de când firmele ar fi trebuit să înceapă lucrul efectiv în teren, Compania pregătește rezilierea contractului, culmea fiind că și antreprenorul are de gând să renunțe la el. Cauza? Prețul de 326,51 milioane lei (sub 11,5 milioane lei/km), nu acoperă costul lucrărilor. Un prim motiv e că acesta a fost stabilit în 2018, când s-a făcut licitația, iar de atunci prețurile materialelor și manoperei au crescut vertiginos.

„Mai ales anul acesta, după pandemie, piața a înnebunit. Fierul-beton s-a scumpit cu până la 40% și furnizorii nu fac oferte valabile mai mult de 2-3 zile. Pentru energie electrică am fost nevoiți să încheiem un contract cu preț variabil, pentru că nici furnizorul nu știe cât va costa peste câteva luni. La gaz, am semnat în mai un contract la prețul de 130 lei metrul cub, acum costă 160 lei”, spune un inginer din grupul Selina. Concluzia e clară: „Nu poți lucra în 2021 cu prețurile din 2017”.

„Măsuri coercitive”

Problema cea mai mare, care a adus CNAIR și antreprenorul în război, este însă alta: lucrările suplimentare. Compania i-a respins acestuia proiectul tehnic, depus încă din ianuarie, ba chiar l-a penalizat dur, cu 4 milioane lei, și i-a fixat termen, până săptămâna viitoare, pentru unul nou, cu mai puține cerințe suplimentare. Apoi, fie își asumă să lucreze în pierdere, fie reziliază contractul cu asocierea de firme și le interzice la următoarele licitații pentru construirea de autostrăzi.

Un document al CNAIR intrat în posesia BIHOREANULUI acuză asocierea lapidar, dar vehement: „Antreprenorul a elaborat o documentație tehnică ce nu respectă obligațiile contractuale și pe care CNAIR nu o poate accepta. CNAIR a solicitat elaborarea documentației conform obligațiilor contractuale și retransmiterea acesteia până la 18 iunie 2021. CNAIR a luat măsuri coercitive astfel încât antreprenorul să acționeze pentru îndeplinirea obligațiilor contractuale pentru finalizarea proiectării și demararea execuției”.

La solicitarea ziarului, CNAIR a confirmat săptămâna trecută, fără a da alte detalii, că „atât Inginerul (n.r. - firma de consultanță Egis), cât și Beneficiarul au respins solicitările Antreprenorului întrucât soluțiile propuse (n.r. - prin proiectul tehnic inițial) nu au fost justificate și argumentate suficient ca fiind lucrări suplimentare”.

„Lovitură cruntă”

Proprietarul Selina, Beniamin Rus, spune că, potrivit legii, constructorii au fost obligați la o nouă expertiză tehnică a șantierului abandonat de Bechtel la 5% stadiu de execuție deoarece au trecut mai mult de 6 luni de la oprirea lucrărilor. Proiectul tehnic a fost făcut ca atare, în baza noii expertize, dar fără a satisface CNAIR. „Ne-au lăsat să proiectăm în baza noii expertize, dar la sfârșit ne-au cerut alt proiect”, spune Rus.

Or, experții au arătat nu doar că unele dintre lucrările executate de Bechtel s-au degradat, ci și că însăși expertiza CNAIR din 2017 a ignorat realitatea din teren. „Peste tot a dat numai terenuri solide, de categoriile B și chiar A, deși nu-s nici măcar C. Există zone unde solul trebuie îmbunătățit ca să iasă fundații solide, să nu apară fisuri și după 2-3 ani să-ți puște autostrada. La 2-3 milioane de tone de pământ trebuie să bagi ciment de 50 milioane lei”, afirmă Rus, precizând că, per total, lucrările suplimentare ar costa circa 30 milioane euro. Aproape încă jumătate din cei 66 milioane euro stabiliți prin contract!

Rus admite că firmele au fost deja „amendate” pentru primul proiect și că trebuie să predea CNAIR un altul, așa că „vedem dacă mai facem sau nu lucrarea”. Strâns cu ușa, antreprenorul se gândește să renunțe la contract, dar și să pretindă CNAIR despăgubiri. În fond, la fel au făcut și americanii de la Bechtel înainte să li se arate ușa...


SUSPANS
Adjudecare cu amânare

Licitarea proiectării și execuției subsecțiunii 3C1 Chiribiș-Biharia, în lungime de 26,35 km, pentru care CNAIR e gata să ofere până la 503,68 milioane lei (fără TVA), a fost lansată în toamna anului trecut, iar pe 15 martie a.c. a înregistrat patru oferte depuse de asocieri de firme din România, Slovacia, Italia, Spania și Turcia: Construcții Erbașu - Vahostav SK; Drum Asfalt - Trameco - OPR Asfalt - Obras Publicas y Regadios - Citadina 98 - Lemacons; Rizzani de Eccher Spa Italy - Artera Blue ARL și ERG Ticaret ve Sanayi AȘ. Până acum, CNAIR nu a făcut decât să elimine ultimele două oferte, fără a stabili un câștigător pentru lucrările care ar trebui finalizate în 24 de luni.

Întârzierea atrage nu doar amânarea dării în folosință a tronsonului bihorean, ci și pierderea posibilității de a cheltui fonduri nerambursabile după ce Guvernul a convins Comisia Europeană să finanțeze lucrările prin Programul Operațional Infrastructură Mare. Șoseaua ar trebui finalizată la sfârșitul anului 2024, dar șansele sunt minime. Reluarea licitației pentru subsecțiunea Biharia - Chiribiș și amânarea procedurilor pentru Chiribiș - Suplacu de Barcău nu oferă niciun motiv de optimism.