Mobilizarea a circa 150.000 de soldaţi ruşi în apropiere de graniţa cu Ucraina este informaţia care, din noiembrie, îngrijorează lumea întreagă. Preşedintele Vladimir Putin spune că desfăşoară doar un exerciţiu militar, dar americanii, inclusiv prin vocea preşedintelui Joe Biden, au avertizat în mod repetat că Rusia are în plan să atace Ucraina.
Ucrainenii din Bihor urmăresc cu atenţie veştile din ţara lor. "M-am gândit serios şi, dacă va avea loc o invazie, îi voi aduce pe ai mei aici, la Oradea", spune Vasile Uhali, unul dintre ucrainenii care locuiesc în Bihor.
"Se doreşte destabilizarea ţării"
Originar din Slatina, un oraş aflat peste graniţă de Sighetu Marmaţiei, şi mutat la Oradea în anul 2000, când a venit la facultate, Vasile Uhali (foto) are familia în Ucraina.
"Acolo sunt tatăl meu, un frate şi o soră. Vorbesc cu ei des şi îmi spun că sunt îngrijoraţi, pentru că se destabilizează ţara, se devalorizează moneda naţională. Tatăl meu nu înţelege de ce, în secolul informaţiei, se mai întâmplă aşa ceva", spune bărbatul.
Fratele lui, care două decenii a fost primar în Slatina, este îngrijorat de viitorul Ucrainei.
"Ca mine, nu crede că o invazie va avea loc, ci se doreşte destabilizarea ţării, astfel ca Ucraina să nu aibă nicio şansă să se apropie de NATO şi să fie o ţară de care să nu aibă nimeni nevoie", crede Vasile. O instabilitate la care contribuie şi Occidentul, spune el, prin restrângerea misiunilor diplomatice.
Oamenii de rând nu vor conflicte
Prin prisma jobului său în vânzări, ca reprezentant al unei firme de încălţăminte, Vasile călătoreşte des în Ucraina şi Rusia, aşa că ştie cum se simt locuitorii acestor ţări.
"De fiecare dată când port o conversaţie cu cineva din Ucraina, îşi exprimă îngrijorarea privind locul de muncă. Nimeni nu ştie ce va fi, dar din Ucraina se retrag investitorii", zice bărbatul.
În acelaşi timp, ruşii îi spun că nu vor nimic de la Ucraina. "Am clienţi în Moscova, îmi spun că n-au nicio problemă cu Ucraina. Oamenii se înţeleg bine între ei. Ucraina pare doar o ambiţie pentru politicieni", crede Vasile Uhali.
În acelaşi timp, locuitorii ţării sale natale îşi doresc să devină membri ai Uniunii Europene, dar nu şi ai NATO, pentru că "nu vor să-i ameninţe pe ruşi". "Vor o ţară independentă, atât".
Putin nu e Rusia
Nici Ioan Pasenciuc (25 de ani), un inginer de etnie ucraineană, născut în satul maramureşean Remeţi şi mutat la Oradea în studenţie, nu crede că ruşii vor porni un atac.
"Eu nu mai cred în războaie cu puşti şi tancuri. Mai degrabă mă gândesc că vor fi atacuri cibernetice, cum deja au început", spune el.
Chiar dacă nu a mai fost în Ucraina de când era copil şi spune apăsat că România este ţara lui, Ioan - sau Ivan, cum îi spune familia - îşi doreşte pentru ţara în care s-au născut străbunicii lui o apropiere de Europa.
"Vestul ar însemna dezvoltare, dar nici Rusia nu e atât de rea precum pare. Noi o asociem doar cu Putin, un dictator, dar ţara înseamnă mai mult de-atât", spune inginerul. Jumătate dintre ucraineni vorbesc limba rusă şi, crede Ioan, cu siguranţă ei nu vor să se întoarcă împotriva Rusiei.
Dezamăgiţi de Zelenskiy
Sora lui Ivan, mutată şi ea în Oradea în urmă cu mai bine de un deceniu, odată cu înscrierea la facultate, este mai pesimistă. Lavinia Pasenciuc (foto) crede că o invazie va avea loc curând.
"Ruşii vor Ucraina pentru minereurile ei. Cred că războiul este inevitabil. Nu cred că Rusia face ameninţări degeaba", spune tânăra, specialist în resurse umane.
Şi ea este convinsă că ucrainenii de rând preferă o apropiere de Europa, ba chiar se bazează pe sprijinul UE: "După ce Putin a hotărât că vrea să fie preşedinte pe viaţă, este clar pentru toată lumea că în Rusia nu mai putem vorbi de democraţie".
Lavinia se gândeşte şi la viitorul României, cu ruşii tot mai aproape. "Mă tem că, după Ucraina, noi urmăm", zice ea.
Toţi cei trei ucraineni cu care BIHOREANUL a vorbit au, însă, o opinie comună: preşedintele Vladimir Zelenskiy este depăşit de situaţie.
E ca şi cum Mihai Bendeac ar deveni preşedintele României", zice Lavinia Pasenciuc, cu aluzie la cariera de comediant a şefului statului ucrainean.
"Oamenii nu mai cred în el, pentru că nimic din ce a promis nu a făcut. Este prea mic şi prea nou în politică, nu are cine să-l îndrume", crede şi Vasile Uhali. Aşadar, speranţele ucrainenilor se îndreaptă doar spre Occident...
UCRAINENI DIN BIHOR
Şi-au făcut partid
La recensământul din 2011, în Bihor s-au declarat ucraineni 105 persoane, mai puţine decât în 2002, când erau 154, iar la alegerile parlamentare din 2020, 154 de bihoreni şi-au dat votul Uniunii Ucrainenilor din România.
Anul trecut, s-a înfiinţat filiala Bihor a partidului, până recent condusă chiar de Lavinia Pasenciuc.
"Nu avem date despre numărul ucrainenilor din judeţ, dar în Oradea sunt în jur de 50. Majoritatea sunt din localităţile româneşti de lângă graniţă, care au venit aici la studii şi au rămas", spune tânăra.
CUM S-A AJUNS AICI?
Orice se poate întâmpla
Primele informaţii privind o posibilă invazie a Rusiei în Ucraina au apărut în noiembrie 2021, când trupe ruseşti s-a aliniat la graniţă, în apropiere şi de frontiera cu Belarus, fiind surprinse în imagini din satelit.
Serviciile de informaţii din SUA şi Marea Britanie au alertat că Guvernul de la Kremlin vrea să preia controlul asupra unei porţiuni din Ucraina sau chiar să instaleze la Kiev un guvern pro-rus.
În lunile care au urmat, SUA au avertizat de mai multe ori că Vladimir Putin plănuieşte acţiuni agresive împotriva Ucrainei şi chiar au fost creionate posibile scenarii de război: atac în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, atac concentrat pe aliniamentul Crimeea-Donbass, atac susţinut până la Odessa (care ar tăia accesul Kievului la Marea Neagră) sau chiar o ofensivă totală împotriva Ucrainei, inclusiv cu ocuparea Capitalei.
NATO a anunţat vehement că va interveni doar într-o acţiune defensivă. Ca o reacţie şi măsură de precauţie, alianţa a mobilizat mai mulţi soldaţi în apropiere de Ucraina, inclusiv în România, unde au venit 1.000 de militari americani de la o bază din Germania.
În tot acest timp, Putin a susţinut că nu are de gând să declanşeze vreo invazie şi că soldaţii ruşi fac doar un exerciţiu militar.
"Vrem să negociem, vrem să evităm un război în Europa, de aceea am cerut garanţii pentru securitatea noastră, dar nu am primit un răspuns satisfăcător de la Washington şi NATO. Suntem gata să discutăm despre asta", a declarat Vladimir Putin săptămâna trecută.
Totodată, Rusia a anunţat că a început retragerea trupelor de la graniţă, dar Occidentul a privit informaţia cu rezervă, spunând că acest lucru nu s-a întâmplat.