Se cumpără marfă cu instrumente de plată fără acoperire iar produsele se revând "la negru", poate chiar după primul colţ. Clasica reţetă de înşelăciune este încă la modă. Şi, mânaţi de credulitate ori de dorinţa de profit, oamenii de afaceri cad mereu în plasa ţeparilor.

Problema e că, deşi reclamă înşelăciunile, păgubiţii descoperă de multe ori că o fac degeaba. Lacunele din reglementările juridice şi interpretările diferite date actelor normative au dus la apariţia unei practici judiciare neunitare şi la soluţii controversate, ce dau apă la moară escrocilor.

"Procuratura bihoreană a legalizat furturile şi înşelăciunile!", acuză, de pildă, cunoscutul om de afaceri Marcel Bărbuţ. Din 2008 şi până în prezent producătorul de materiale de construcţii AdePlast a reclamat înşelăciuni de peste 10 milioane de lei comise în dauna companiei sale. Rezultatul? "NUP la toată lumea". Şi nu e singurul păţit!

Aceeaşi faptă, mai multe legi

03 Ioan Brandas.jpgTeoretic, înşelăciunile cu instrumente de plată fără acoperire - file cec ori ordine de plată - se sancţionează de două acte normative: Codul Penal şi Legea 59/1934, a cecului. Potrivit lor, agenţii economici, inclusiv administratorii de firme care nu asigură disponibilul bănesc în momentul emiterii unui instrument de plată, răspund penal. Diferă, însă, sancţiunile. În timp ce Codul Penal pedepseşte înşelăciunile de acest gen cu închisoare de la 3 la 15 ani, Legea cecului, mult depăşită, prevede pedepse ridicol de mici: închisoare între 6 luni şi 1 an.

Încadrarea juridică depinde de anumite condiţii. "De pildă, dacă păgubitul nu a ştiut în momentul în care a primit fila cec faptul că emitentul nu are disponibil în cont se fac cercetări pentru înşelăciune sub incidenţa Codului Penal. Însă dacă a fost informat că cecul nu are acoperire, se are în vedere că fapta a fost comisă fără intenţie şi se consideră infracţiune la Legea cecului", explică adjunctul şefului Poliţiei Bihor, comisarul şef Ioan Brândaş (foto).

Cum nici teoria nu e clară, practica a devenit şi mai anevoioasă. "Trebuie demonstrat că fapta a fost săvârşită cu intenţie, să existe un prejudiciu, să se reţină în sarcina inculpatului un folos material injust", arată Brândaş. În final, puţine sunt cazurile în care cei reclamaţi sunt trimişi în judecată. Dosarele penale la Legea cecului se clasează pe bandă rulantă din pricina pedepselor mici, iar vinovaţii scapă fără vreo repercusiune. "Nu este vina noastră. E atributul procurorului să stabilească soluţia în dosare", susţine adjunctul şefului Poliţiei Bihor.

Motive de NUP

03 Valentin Leucuta.jpgÎn aceste condiţii, nu e de mirare că, în loc să fie traşi la răspundere, escrocii prind curaj. Şi tupeu la greu. "Emitentul cecului spera să fie alimentat contul în perioada următoare", "îi comunicase beneficiarului că nu are disponibil în cont", "inculpatul nu a făcut cu voinţă neplata filei cec", "făptuitorul nu a avut antecedente penale", "învinuitul îşi recunoaşte fapta şi îi pare rău" sau "păgubitul ştia că nu va încasa banii pentru fila cec şi a fost de acord cu aceasta, el asumându-şi acest risc".

Sunt doar câteva din răspunsurile primite de omul de afaceri Valentin Leucuţa, administratorul SC Cable SRL, la plângerile pe care le-a făcut la Serviciul de Investigare a Fraudelor (SIF) Bihor împotriva unor firme care i-au provocat un prejudiciu total de peste 250.000 euro. "Este de-a dreptul hilar că infractorii care m-au adus pe marginea prăpastiei au primit neînceperea urmăririi penale sau amenzi foarte mici. Procurorii şi judecătorii ar trebui să plătească ei firmelor păgubite banii. Ei sunt vinovaţi, cu soluţiile lor lipsite de adevăr".

Omul de afaceri susţine că, în decurs de 3 ani, a reuşit să recupereze doar paguba creată în 2009 de o clientă din Maramureş, care i-a emis 25 de file cec fără acoperire, în valoare de 200.000 euro. De frică! "A primit NUP iniţial. Am fost în audienţe, am făcut plângeri la şeful Parchetului, toate demersurile au fost respinse. Am avut noroc cu Alexandru Lele, care atunci când am dat în judecată soluţia de la Parchet era procuror de şedinţă la Tribunal. A cerut şi el ca instanţa să ia spre judecată cazul şi să înceapă urmărirea penală. Judecătorii au admis plângerea mea. Ce s-a întâmplat? În două săptămâni femeia mi-a achitat toată suma", povesteşte Leucuţa.

Procurorii, complicii escrocilor

Cunoscutul om de afaceri Marcel Bărbuţ, deţinătorul companiei AdePlast, a simţit şi el pe propriul buzunar toleranţa cu care sunt tratate înşelăciunile cu instrumente de plată fără acoperire. Din 2008 şi până în prezent, firma lui Bărbuţ a fost păgubită cu peste 10 milioane de lei prin astfel de fapte. "Procurorii din Bihor au ajuns asociaţii escrocilor şi hoţilor. Am făcut numeroase plângeri. Nimeni, dar absolut nimeni nu a păţit nimic. S-a dat NUP la toată lumea. Asta când s-a dat vreo soluţie. Căci sunt cazuri în care nici măcar nu s-a făcut nimic în dosar", zice Bărbuţ, care a semnalat lipsa de corectitudine şi neglijenţa procurorilor la Consiliul Superior al Magistraturii.

Omul de afaceri e revoltat că, în loc să protejeze victimele, reprezentanţii statului le poartă pe drumuri. "Am fost la audienţe, am depus sesizări peste sesizări. Aş fi crezut că au ceva personal cu mine, însă nu sunt singurul în această situaţie. Sunt şi alte firme păgubite, iar reprezentanţii statului sunt inconştienţi. Vine unul, mă înşală pe mine, dar în acelaşi timp înşală şi statul, pentru că 56% din suma cu care suntem noi păgubiţi ar fi beneficiul statului. Şi atunci, cine pierde?", se întreabă Bărbuţ.

03 Paunel Galos_1.jpgLa alţii se poate

De cealaltă parte, procurorii recunosc că nemulţumirile oamenilor de afaceri sunt întemeiate. "De multe ori ne confruntăm cu situaţii în care nu există probe şi totul devine foarte dificil de demonstrat", justifică şeful Secţiei Urmărire Penală din Parchetul Curţii de Apel Oradea, Păunel Galoş (foto). Magistratul atrage atenţia şi asupra faptului că noul Cod Penal nu va mai încadra emiterea de bilete la ordin false sau cecuri în alb la înşelăciune, diferendele de acest gen urmând să se rezolve în cadrul unor procese comerciale.

Mediul de afaceri susţine, în schimb, că soluţia stopării fenomenului e alinierea legislaţiei la cea europeană. "În Italia şi Franţa nu se permite eliberarea de file cec fără disponibil în cont. Iar dacă cineva a adus în insolvenţă o firmă, timp de 4-5 ani nu poate administra o altă companie. Nu e ca la noi, că unii îşi bagă forţat firma în faliment, ca să nu plătească datoriile, iar apoi înfiinţează alte cinci cu care îşi ţepuieşte partenerii", explică Dan Octavian, directorul general al Asociaţiei Firmelor Bihorene.

Legi lipsă

03 dan octavian.jpgOrganizaţia patronală lucrează deja la trei proiecte legislative pe care vrea să le promoveze prin parlamentarii bihoreni. Două vizează modificarea Legii insolvenţei, prin introducerea unor interdicţii pentru administratori, respectiv a Legii cecului, care să incrimineze folosirea tuturor instrumentelor de plată fără acoperire, dar cu sancţiuni mai aspre decât cele de acum, care vor dispărea din Codul Penal. Cel de-al treilea este pentru o Lege a plăţilor. "Ea trebuie să stabilească termene clare pentru plăţi, dar şi modul în care poate interveni statul pentru reglementarea unor conflicte. Furnizorul care acum nu-şi recuperează banii are la îndemână proceduri greoaie şi de multe ori ineficiente. Vrem o protecţie pentru creditori şi nu pentru debitorii de rea-credinţă, aşa cum este astăzi", explică Dan Octavian (foto).

Până atunci, oamenii de afaceri îşi iau singuri măsuri de prevedere. Fac pe detectivii, cercetează atent documentele clienţilor, caută date despre ei pe site-ul Ministerului de Finanţe, pe internet, la bănci. Apelează chiar şi la firmele specializate în furnizarea de informaţii. "Noi am înfiinţat o bază de date cu ţeparii, reînnoită permanent. Fiecare membru "păţit" ne comunică firma în cauză, modul în care a acţionat, pentru a-i proteja pe ceilalţi", spune directorul AFB. Totul, fiindcă statul se dovedeşte incapabil s-o facă...


300
de firme se află în interdicţie bancară în Centrala Incidentelor de Plăţi a BNR după ce au emis cecuri fără acoperire în valoare de 32,854 milioane lei

STUDIU DE CAZ
Tiger Amira, printre păţiţi

Trei constănţeni acuzaţi că au înşelat firma orădeană Tiger Amira, plătind mărfuri de aproape un milion de lei cu bilete la ordin fără acoperire au fost trimişi în judecată de procurorii Parchetului Bihor pentru înşelăciune. Mărfurile au fost achiziţionate de Nicolae Cartale, 35 de ani, administratorul firmei constănţene Altira Art SRL, care apoi, prin intermediul unui alt constănţean, Ion Mercan, 30 de ani, a trecut firma pe numele unui bărbat cu situaţie materială precară. Ca să accepte, Alexandru Anghel, 35 de ani, a primit 5.000 de lei. Prejudiciul a rămas nerecuperat.