O comunitate este un fel de familie. Problemele comune se discută la comun. Că după ore de dezbateri capul familiei face tot cum vrea el, e altceva. Dar măcar au fost consultaţi cei ai casei...
Revoltaţi că Prefectura a respins ca nelegală hotărârea privind retragerea comunei din proiectul Aparegio, locuitorii Bihariei cer acum organizarea unui referendum. Atâta doar că pentru asta este nevoie de votul aleşilor, iar Consiliul Local se opune...
Cu toţii-n Aparegio!
Comuna Biharia s-a înscris în Asociaţia de Dezvoltare Intracomunitară "Aparegio" (ADI) în toamna anului 2010 şi a predat gestionarea reţelelor de apă şi canalizare către Compania de Apă Oradea (CAO), devenită operator regional, începând cu 1 octombrie. Miza? Cu un portofoliu de 238.000 de clienţi din Oradea, Beiuş, Tinca şi comunele din Zona Metropolitană, CAO a reuşit să atragă mult mai uşor fonduri pentru extinderea şi modernizarea reţelelor.
Proiectul, estimat la 102 milioane de euro cu TVA, din care 63,5 milioane de euro fonduri europene nerambursabile, va permite îmbunătăţirea serviciilor din Oradea şi ridicarea celor din Biharia, Alparea, Fughiu, Girişu de Criş, Nojorid, Sântandrei şi Tărian la nivelul celor din reşedinţa de judeţ. Iar apoi, extinderea în tot Bihorul...
Servicii "ţărăneşti", preţuri europene
La nici două luni după semnarea protocolului de predare-primire a început scandalul! Pentru că nimeni nu le-a explicat costurile pe care le implică Aparegio, sătenii au avut un şoc. În schimbul investiţiei de 5,8 milioane de euro în reţele de apă, canalizare şi o staţie de epurare pentru Biharia, promise de ADI în următorii trei ani, localnicii erau obligaţi să plătească, brusc, tarife de trei ori mai mari, pentru aceleaşi servicii! După trecerea la CAO, preţul apei a fost triplat peste noapte de la 1,1 lei la 3,31 lei metrul cub. La fel ca în Oradea!
În decembrie 2010, după o singură citire a contoarelor, comuna s-a umplut de facturi de peste 100 lei. Cam cât plăteau înainte familiile pe un an întreg! Localnicii au fost cu atât mai revoltaţi cu cât - facturarea făcându-se după o bază de date încropită de Primărie - mulţi dintre cei puşi la plată nici măcar nu aveau apă în curte, ci o cărau cu găleţile de la cişmele. În scandalul care a urmat, consilierii locali au hotărât, sub presiunea cetăţenilor, în ajun de Crăciun, retragerea din Aparegio.
Greu de ales
Ieşirea comunei din ADI a dat peste cap toate calculele CAO, pentru că asocierea, încheiată pe 25 de ani, începuse deja să genereze efecte juridice. "Retragerea din asociere se poate face doar în condiţiile contractului încheiat între părţi şi nu prin denunţarea unilaterală a unei hotărâri de Consiliu", spune Alice Lupeş, şefa juriştilor din Prefectură. În consecinţă, prefectul Gavrilă Ghilea a cerut Consiliului Local, încă de la începutul anului 2011, să revină asupra hotărârii de retragere, apreciind-o ca nelegală.
Aleşii comunei au tărăgănat anularea retragerii până la sfârşitul lunii mai, când au făcut-o, cu strângere de inimă. Pe de o parte, aleşii sunt conştienţi că, singură, Biharia nu va avea niciodată 6 milioane de euro pentru extinderea reţelelor, dar pe de cealaltă parte nici nu vor să-şi ridice localnicii în cap, cu scumpirea apei. Ca să iasă din încurcătură, un grup de consilieri a propus, la aceeaşi şedinţă, consultarea sătenilor. "Cel mai bine ar fi să facem un referendum. Practic, locuitorii ar trebui să fie cei care decid. Noi, ca aleşi, ar trebui doar să facem ce ne cer ei", spune consilierul Mehes Zoltan. Dar n-a fost să fie...
"Rămâne cum am stabilit"
Din cei 13 membri ai Consiliului local, doar patru au votat pentru referendum. Patru consilieri din Cauaceu s-au abţinut de la vot pe considerentul că este o problemă a reşedinţei de comună, iar ceilalţi s-au abţinut pentru că nu voiau să se opună făţiş consultării populaţiei.
"Prin votarea anulării retragerii din Aparegio tocmai girasem practic pentru continuarea pe bani europeni a lucrărilor începute de Primărie anul acesta, când au fost înlocuite din resurse proprii o parte din reţele. Dacă am votat împotriva retragerii, era logic că nu vom vota pentru referendum, fiindcă acesta nu ar face decât să amâne lucrările", motivează consilierul Alexandru Darabont, în numele grupului de consilieri pro-Aparegio.
Înfrânţi la vot, partizanii referendumului au cerut ajutorul prefectului. Contestatarii reclamă că, deşi peste 500 din cei circa 2.000 de alegători au cerut Primăriei organizarea unui referendum, aceasta tărăgănează răspunsul de luni de zile. "Avem dreptul să primim un răspuns ferm la petiţia noastră. Nu un răspuns care să elogieze tragedia noastră, un răspuns care să consfinţească profitul unor impostori. Referendum ne trebuie!", se menţionează în adresă.
Şi vicele vrea...
Demersul consilierilor Kozma Geza, Meheş Zoltan şi Pavel Biţiş nu a avut efectul scontat. Prefectul spune că singur Consiliul Local decide dacă ţine sau nu o consultare publică. "Organizarea unui referendum local se face pe probleme de interes deosebit, iar problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali", a răspuns Ghilea.
Reacţia prefectului i-a întărâtat şi mai mult pe protestatari. "În prima şedinţă de Consiliu Local vom cere din nou organizarea unui referendum. Eu am fost ales de oameni şi nu vreau să mă scuipe pe stradă că am făcut altfel decât vor ei", spune Biţiş.
La grupul opozanţilor s-a raliat inclusiv viceprimarul Szeghalmi Gyozo (foto). "Eu sunt pentru referendum, pentru liniştea mea şi a sătenilor, să fiu sigur că fac cum vor oamenii. Referendumul s-ar putea organiza pe bani de nimic. Eu unul aş lucra la organizare fără niciun ban. La fel ca mine ar face mulţi", spune viceprimarul.
Rămâne de văzut dacă de data asta proiectul de hotărâre cu privire la organizarea unei consultări publice va întruni voturile aleşilor. Nu de alta dar, după proverb, vocea poporului ar trebui să fie vocea zeilor. Iar cei care se împotrivesc voinţei sătenilor vor ajunge, anul viitor, la "judecata de apoi" a votului lor...
FĂRĂ IEŞIRE
"Vom tăia apa!"
Deşi localnicii din Biharia susţin că singurul care are de câştigat cu adevărat de pe urma asocierii în Aparegio este operatorul de apă şi canalizare, Ovidiu Gavra (foto), directorul CAO, afirmă că societatea se alege doar cu bătăi de cap. "Ne zbatem să extindem reţelele, să îmbunătăţim serviciile, iar în schimb ne confruntăm doar cu probleme de încasare a facturilor", zice Gavra.
După scandalul de la sfârşitul anului trecut, când localnicii au refuzat să achite facturile CAO, la cererea administraţiei locale, operatorul facturează tot consumul de apă către Primărie. "Noi facturăm în continuare, dar din octombrie nu am încasat niciun ban. Restanţele cresc în fiecare zi, iar lucrurile nu mai pot continua aşa. Până acum au fost privilegiaţi, dar dacă nu plătesc, în viitorul apropiat oprim apa", ameninţă Gavra.
Conform evidenţelor CAO, cu 257.464 de lei, Biharia este pe locul trei în topul restanţierilor, după Electrocentrale şi comuna Sânmartin. Alte localităţi cu datorii mult mai mici, precum Ceica sau Drăgeşti, au rămas deja fără apă din motive de neplată.