Reabilitare prin demolare: Cum a făcut praf Primăria Brusturi banii dați de Guvern pentru reabilitarea unei școli (FOTO)

Incompetența Primăriei Brusturi a ajuns să fie scump plătită nu doar de localnici, ci de toți contribuabilii din ale căror impozite e alimentat controversatul Program Național de Dezvoltare Locală, văzut, de altfel, de mulți edili, ca un sac fără fund, de unde fiecare poate lua bani fără a da seama asupra cheltuirii lor.

O școală pentru a cărei reabilitare Primăria comunei a obținut finanțare prin PNDL a fost pur și simplu demolată, iar proiectul pentru alimentarea cu apă, plătit tot prin PNDL, este blocat fiindcă are la bază falsuri și grave erori de proiectare și execuție. Prețul incompetenței: peste 15 milioane lei, cât veniturile proprii ale comunei pe vreo 7 ani...

Reabilitare după reparare

Bihorenii din Brusturi nu-s cu nimic mai breji decât oltenii din Caracal, unde se spune că s-ar fi răsturnat căruța cu proști. Doar ei se pot „mândri” cu o ispravă unicat: comuna este singura care și-a „reabilitat” o școală până a făcut-o dispărută!

Trista poveste a Școlii gimnaziale cu clasele I-VIII din satul Țigăneștii de Criș a început în urmă cu cinci ani, când, afirmă un sătean, Gheorghe Platona (foto), cu bani de la bugetul local și din „fondul clasei”, s-au reparat de 35.000 lei grupurile sanitare, iar de alți 30.000 lei s-au pus geamuri termopan.

Școala avea parchet, toaletă în interior, apă curentă și centrală termică. „Pereții erau din vaioagă, dar nu erau «înhâiți», să fi zis că se «îmboardă». Dar primărița Livia Bîrlău și-a pus în cap s-o reabiliteze pentru că PSD-ul era la putere și putea primi bani, să se laude că are proiecte”, relatează bărbatul.

În decembrie 2016 Primăria a semnat cu Ministerul Dezvoltării contractul de finanțare pentru „reabilitare și modernizare”, în valoare de 661.996 lei, iar în noiembrie 2017 a atribuit lucrarea, prin licitație, firmei Chintoflor Construct SRL Oradea.

„Două ierni la rând”

Reabilitarea trebuia să înceapă în primăvara lui 2018, spune Radu Gavra (foto), proprietarul unei farmacii din comună, care, văzând că lucrurile merg de-a-ndoaselea, s-a „băgat în politică”, devenind din toamna trecută consilier local (PNL).

„În martie 2020, când încă nu eram consilier, am cerut Primăriei să comunice stadiul lucrărilor. Așa am aflat că reabilitarea a ajuns la 6%”, spune acesta. La clădire, însă, în afară de faptul că fusese demolat gardul și demontat acoperișul, nu se făcuse nimic. În 2019 a rămas descoperită, în 2020 la fel. După două ierni sub intemperii, în ianuarie 2021 s-a surpat un perete interior, apoi unul exterior, iar în februarie Primăria a ras-o cu buldozerul.

Rezultatul? Din 2018, copiii de clasele I-IV sunt duși la școala dintr-un sat vecin, Cuieșd, iar elevii de clasele V-VIII fac cursurile la grădinița din Țigăneștii de Criș. Culmea, după ce a făcut praf proiectul, primărița vrea să ceară Ministerului Dezvoltării suplimentarea sumei, cu încă 900.000 lei, ca să-l „finalizeze”.

Apă peste dealuri

Un rateu și mai costisitor e la proiectul de alimentare cu apă, pentru care în decembrie 2017 Primăria a primit o finanțare PNDL de 14,55 milioane lei, concomitent cu alta, de 14,76 milioane lei, pentru realizarea rețelei de canalizare. „S-a lucrat în 2019 și astă-toamnă puțin în campanie, deși Inspecția de Stat în Construcții a oprit lucrările la apă în martie 2020”, spune Gavra.

Cauzele sunt multe și consilierul le-a aflat „pe surse”, căci transparența privind proiectele PNDL e inexistentă, iar primărița refuză să dea explicații în ședințele Consiliului Local, motiv pentru care s-a și ales cu câteva procese pentru încălcarea Legii privind liberul acces la informațiile de interes public. Potrivit lui Gavra, proiectul de alimentare cu apă prevedea inițial, în studiul de fezabilitate cu care Primăria a obținut finanțarea, executarea a două foraje în Brusturi, de unde distribuția urma să se facă și pentru satele Păulești, Picleu, Țigăneștii de Criș și Cuieșd. Ulterior, însă, proiectul tehnic a fost modificat, pentru a se face o aducțiune de la Lugașu de Jos, de la 8 kilometri, peste dealuri, prin păduri și terenuri private.

În martie 2020, când a oprit lucrarea, ISC a constatat că era prost făcută: pe traseul pe care firma Termopro Edil SRL trebuia să amplaseze conductele de canalizare, fuseseră puse cele pentru apă (foto), de către Proiect Construct Regiunea Transilvania SRL Oradea.

Haiducește

Mai mult, localnicii au descoperit că nisipul pe care trebuie așezate conductele în șanțuri era exploatat nelegal din zonă. „Cu excavatorul Primăriei se sapă Dealul Măluț din Picleu și se încarcă nisip în camionul firmei. În acte, probabil este plătit ca și cum firma l-ar cumpăra și aduce din altă parte”, spune Gheorghe Platona. De altfel, vinerea trecută, Garda de Mediu Bihor a confirmat exploatarea nelegală, sesizând Parchetul, pentru pedepsirea vinovaților.

De asemenea, în Cuieșd constructorul a făcut un bazin colector, pe terenuri private, fapt interzis prin lege, știut fiind că orice beneficiar de lucrări trebuie să facă dovada proprietății asupra terenurilor pe care intervine.

Cireașa de pe colivă este, însă, că până și autorizația de construire din dosarul depus la Ministerul Dezvoltării în 2018 este falsă...

„Au vrut să arate că fac ceva”

Neregulile sesizate de localnici au fost confirmate BIHOREANULUI de reprezentanți ai ISC, atât cu privire la „reabilitarea” școlii, cât și la alimentarea cu apă. „În septembrie 2020, un control a constatat că autorizația pentru reabilitarea școlii din Țigăneștii de Criș era expirată, iar lucrarea, abandonată și neprotejată. Am dispus conservarea clădirii, să nu se degradeze, precum și o expertiză”, afirmă un inginer al ISC care, neputând da declarații decât cu aprobare de la București, a dorit să-i fie protejată identitatea.

Potrivit acestuia, după desfacerea acoperișului, constructorul a semnalat Primăriei instabilitatea clădirii, neevidențiată în SF-ul cu care comuna primise finanțarea, iar ulterior o expertiză a recomandat consolidarea ei, ceea ce nu s-a întâmplat. „De fapt, Primăria nu trebuia să ceară și să primească bani de reabilitare. Clădirea putea fi lăsată în pace, pentru că nu prezenta pericol, sau putea fi construită alta. Probabil, însă, edilii au vrut să arate că fac ceva”, spune inginerul.

Documentație „varză”

Despre proiectul de alimentare cu apă, reprezentantul Inspecției afirmă că a fost început „pe șest”, în martie 2019, problemele fiind descoperite după un an, în urma unui control al Ministerului și al ISC. „Am constatat că documentația era varză. Textul scris prevedea foraje în Brusturi, iar în schițe, aducțiune de la Lugaș. Lucrările făcute în proporție de peste 30% prezentau probleme la hidranții de incendiu, la căminele de vane, care s-au și inundat, și la pozarea conductelor de apă, amplasate pe traseul canalizării. Proiectele nu au fost corelate, deși le-a făcut aceeași firmă”, spune inginerul, referindu-se la Proiect Construct Regiunea Transilvania.

Mai grav, însăși autorizația de construire a fost falsificată: „Conform Legii 50/1991, fiind lucrări pe teritoriile a cel puțin două comune, autorizația trebuia eliberată de Consiliul Județean. Autorizația depusă la Minister era falsificată grosolan, prin suprapunerea a două xeroxuri cu antetul CJ. Ulterior, când s-a aflat despre fals, Primăria Brusturi și Primăria Lugașu de Jos au prezentat două autorizații distincte, semnate de persoane care nu aveau acest drept și tot contrar legii”, spune reprezentantul ISC.

Prin urmare, în martie 2020 ISC a oprit lucrările și a anulat diploma dirigintelui de șantier Nicolae Sălăgean, care nu a sesizat neregulile, iar Ministerul Dezvoltării a blocat decontările.

„Nu știu”

Deși iresponsabilitatea instituției pe care o conduce în folosirea fondurilor PNDL este evidentă, primărița Livia Bîrlău (foto) consideră că nu are nicio vină pentru ratarea celor două proiecte. „Firma care trebuie să reabiliteze școala ne-a lăsat cu ochii-n soare, nu și-a asumat lucrările și a plecat. Ne îndreptăm în instanță împotriva ei”, spune PSD-ista, fără a explica de ce a acționat tardiv, abia după demolarea clădirii. „Vreau să cred că vom continua reabilitarea după ce ne aprobă Ministerul suplimentarea fondurilor”, zice Bîrlău. Ceea ce e greu de imaginat, de vreme ce obiectul reabilitării nu mai există...

Cât despre neregulile proiectului de alimentare cu apă, primărița l-a luat pe „nu știu” în brațe, afirmă că sunt problema constructorului, fără a putea lămuri dacă a penalizat dirigintele de șantier ori firma de consultanță angajată cu 98.000 lei pentru a urmări lucrările și decontările. Cu privire la autorizația falsificată în numele CJ, Bîrlău susține că nici n-a auzit despre așa ceva și nici nu trebuia să cunoască, deoarece „am oameni care citesc proiectele și urmăresc lucrările, am administrator public, am viceprimar, am diriginte de șantier...”. Că niciunul nu și-a făcut treaba și n-a fost sancționat - ați ghicit - nu e treaba ei!

BANI ARUNCAȚI
„Prezentare momente vesele”

O frunzărire a Sistemului Informatic Centralizat al Achizițiilor Publice arată că până la declanșarea pandemiei primărița Livia Bîrlău s-a ocupat mai mult de divertisment decât de lucrări edilitare, fiind preocupată de imagine și de buna dispoziție a votanților, achitând sume considerabile unor firme și persoane fizice atât pentru servicii pe care le puteau asigura funcționarii, cât și pentru tot felul de „evenimente”.

În ianuarie 2020, de pildă, a contractat „Servicii de promovare” (25.000 lei), în februarie „Servicii de televiziune”  (8.000 lei), în iunie „Servicii de supraveghere lucrări” (60.000 lei), în august și septembrie 9 contracte pentru „Servicii de topografie” cu același topograf (46.000 lei), la câteva zile unul după altul. În 2019, a plătit „Servicii de instruire canto” (18.000 lei), „Cursuri de dansuri” (33.000 lei), „Servicii editare Ziarul Primăriei” (12.000 lei), „Activități de interpretare artistică” (7.000 lei), „Organizare eveniment cultural” (13.500 lei), „Servicii de promovare” (9.500 lei), „Servicii de impresariat artistic” (22.465 lei), „Prezentare momente artistice și momente vesele” (8.000 lei), „Servicii artistice” (4.500 lei), „Organizare eveniment” (12.500 lei), „Servicii pentru evenimente” (10.080 lei) etc.

De altfel, primărița din Brusturi a devenit faimoasă după alegerile locale din toamnă, când, de bucurie că a câștigat al doilea mandat, a organizat un chef într-un bar și a dansat pe masa de biliard.