Printr-un drept la replică trimis joi BIHOREANULUI, Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens din Oradea condamnă acțiunea din dimineața de miercuri a municipalității, care a preluat prin forță, spărgând un zid, spațiile pe care le-a obținut în instanță și care fac parte din proiectul de modernizare a Colegiului Eminescu. „Hotărârea judecătorească invocată de Primărie a fost pronunțată împotriva unei persoane fizice”, susține Ordinul, pe când „imobilul Prepoziturii este lăcaș de cult” recunoscut de stat, iar „patrimoniul de cult este insesizabil și imprescriptibil”.
„Contribuabilii români, inclusiv cei care finanțează prin taxele lor proiectul SMIS 316653 derulat cu fonduri europene din Programul Regional Nord-Vest 2021–2027, au dreptul să cunoască și versiunea noastră a evenimentelor, nu doar comunicatul Primăriei Municipiului Oradea”, explică Prepozitura motivul reacției publice.
În esență, Prepozitura susține că nu este o asociație, un chiriaș, sau o persoană fizică, ci „o instituție de drept pontifical”, prezentă neîntrerupt în Oradea din anul 1130, cu personalitate juridică publică, „nu există prin voința niciunei autorități publice române și nu poate fi desființată prin niciun act al acesteia”, așadar „Primăria nu putea veni legal nici ziua, nici noaptea, nici cu notificare, nici fără, pentru că nu are niciun titlu juridic valabil pentru ceea ce a executat”.
„Sacristia ocupată forțat în zorii zilei de 27 mai 2026 nu este un depozit. Este spațiul liturgic în care preotul se pregătește pentru celebrarea Sfintei Liturghii, în care sunt păstrate veșmintele și vasele sacre, în care se desfășoară o parte esențială a ritului catolic. Prin ocuparea ei forțată, fără niciun temei juridic, Primăria Municipiului Oradea a făcut imposibilă desfășurarea normală a liturgiei catolice în această comunitate”, arată comunicatul.
„Ceea ce s-a întâmplat ieri la Oradea nu are precedent nici în istoria recentă a acestei țări, nici în practicile celui mai dur regim polițienesc pe care România l-a cunoscut în secolul trecut. Securitatea lui Ceaușescu nu intra în locuințe înainte de ora șase dimineața”, menționează Ordinul, încheind mesajul astfel: „Prepozitura nu a fost fondată printr-un HCL. Nu va fi desființată printr-unul. Există din 1130. Există astăzi. Va exista și peste o sută de ani, nu pentru că o spunem noi, ci pentru că durata ei nu a depins niciodată de voința vreunei administrații locale și nu va depinde nici acum”.
Textul integral al comunicatului Ordinului Canonic Premonstratens din Oradea:
„Nu muta hotarul vechi, pe care l-au pus părinții tăi." — Pilde 22,28
„Cel rău pândește pe cel drept și caută să-l omoare. Dar Domnul nu-l va lăsa în mâinile lui." — Psalmul 36 (37), 12–14
Articolul publicat ieri în eBihoreanul descrie o evacuare. Noi descriem altceva: o secvență de acte administrative și judiciare prin care un organ al statului a încercat să producă în fapt ceea ce legea îi interzice să producă în drept. Faptele sunt simple și verificabile.
I.
Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu Hramul „Sfântul Ștefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea nu este o asociație. Nu este o fundație. Nu este un chiriaș. Nu este o persoană fizică. Este o instituție de drept pontifical, parte autonomă a Ordinului Premonstratens universal, prezentă neîntrerupt în Oradea din anul 1130, cu personalitate juridică publică certificată de Anuarul Pontifical 2020, pagina 1365, document de referință al Curiei Romane. Această instituție nu există prin voința niciunei autorități publice române și nu poate fi desființată prin niciun act al acesteia.
Lanțul de recunoașteri oficiale este neîntrerupt și acoperă toate palierele de drept: canonic, internațional, constituțional și administrativ.
La nivel canonic și pontifical, Abatele General al Ordinului Premonstratens H.J. Noyens O.Praem. a delegat prin scrisoarea din Roma din 29 martie 1999 autoritatea de a confirma alegerea canonică a superiorului Canoniei din Oradea, confirmând că această alegere a fost celebrată rite et recte conform Constituțiilor Ordinului. Prin actul de confirmare din Roma din 21 noiembrie 2015, semnat de Abatele General Thomas Handgrätinger O.Praem., Abatele Anselm Rudolph Fejes O.Praem. a fost confirmat ca ales ad vitam și instalat cu toate drepturile și obligațiile de Prelat al Canoniei Magnovaradinensis în România in materialibus et spiritualibus, fiind desemnat explicit ca superior responsabil și reprezentant legal al Canoniei în toate treburile interne și externe, inclusiv cele financiare și materiale. Episcopia Romano-Catolică Oradea a comunicat această alegere Secretariatului de Stat pentru Culte prin adresa nr. 377/30.03.1999, iar statul român a luat act în mod oficial.
La nivel diplomatic și internațional, Nunțiatura Apostolică în România, ambasada Sfântului Scaun și subiect primar de drept internațional public recunoscut diplomatic de statul român, a emis atestarea diplomatică nr. 4010/XII.P din 25 iunie 2020, adresată Judecătoriei Oradea, prin care certifică că Prepozitura este o instituție de drept pontifical cu personalitate juridică publică, că bisericile și spațiile stabile destinate cultului se califică drept proprietate eclezială protejată de normele rei sacrae ale dreptului român în vigoare, că aceste spații nu pot fi utilizate decât în scopuri religioase și de cult, și că orice act de dispoziție asupra patrimoniului stabil al Prepoziturii necesită permisiunea expresă a Sfântului Scaun, sub sancțiunea nulității legii, conform Codex Iuris Canonici cc. 1291 și 1292 §2. Sfântul Scaun nu și-a dat această permisiune. Nici astăzi. Nici vreodată în legătură cu actele Primăriei Municipiului Oradea.
La nivel constituțional și de drept românesc, statul român a recunoscut această realitate prin acte oficiale în serie continuă: Secretariatul de Stat pentru Culte prin adresa nr. C/023 din 08.09.1997; Ministerul Culturii și Cultelor prin adresa nr. 10986/14.11.2001, care confirmă că mănăstirea Premonstratens din Oradea, strada Roman Ciorogariu nr. 14–16, este înscrisă ca parte componentă a Episcopiei Romano-Catolice Oradea în schema de funcțiuni aprobată de instituția statului; Guvernul României prin H.G. nr. 1218/01.10.2008, care recunoaște Codul de Drept Canonic al Bisericii Romano-Catolice drept normă cu aplicabilitate internă în România, consacrând expres insesizabilitatea și inalienabilitatea patrimoniului ecleziastic stabil; din nou Secretariatul de Stat pentru Culte, prin adresele nr. R.G.-1842/10.10.2024 și nr. R.G.-1103/11.09.2025, comunicând Consiliului Local al Municipiului Oradea că imobilul Prepoziturii este lăcaș de cult și că patrimoniul de cult este insesizabil și imprescriptibil în temeiul art. 27 alin. 2 din Legea nr. 489/2006, normă imperativă nesusceptibilă de derogare prin hotărâre de consiliu local sau prin sentință civilă; și prin adresa nr. SSC-R-1943/09.04.2026, prin care același organ al statului a confirmat că obiectele inventariate în cadrul executării silite din 14 aprilie 2026 intră sub interdicția absolută prevăzută de lege.
Certificatul de înregistrare fiscală emis de Ministerul Finanțelor înscrie: Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens, strada Roman Ciorogariu nr. 16, Oradea, CIF 10012169. Cartea de identitate a abatelui Fejes Rudolf, act emis de statul român prin SPCLEP Oradea, înregistrează ca domiciliu oficial: strada Episcop Roman Ciorogariu nr. 16, Oradea. Acesta este imobilul în care Primăria a pătruns la ora 4:30 dimineața, spărgând un zid. Statul român însuși a înregistrat domiciliul superiorului acestei instituții la adresa în care a executat deposedarea.
Hotărârea judecătorească invocată de Primărie a fost pronunțată împotriva unei persoane fizice. Prepozitura ca instituție nu a fost niciodată parte în acel dosar. Efectul de res judicata nu se poate extinde, în niciun sistem juridic european, asupra unui terț care nu a fost citat, nu a putut administra probe și nu a beneficiat de procedură contradictorie. Aceasta nu este o opinie: este art. 430–431 din Noul Cod de Procedură Civilă.
II.
Autorizațiile de construire emise în cadrul proiectului SMIS 316653 vizează exclusiv imobilul de la nr. 18, sediul școlii. Imobilele de la nr. 14 și nr. 16, biserica „Maica Îndurerată" și sediul canonic al Prepoziturii, sunt clădiri distincte din punct de vedere juridic și cadastral, cu coduri LMI separate: BH-II-m-A-01040 pentru biserică, monument de categorie A, cea mai înaltă categorie de protecție prevăzută de legea română. Primăria Municipiului Oradea a declarat ea însăși în scris, prin întâmpinarea nr. 105177/23.03.2026 depusă la Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. 661/35/2009*/a1: „Evacuarea vizează exclusiv terenul și clădirea în care funcționează unitatea de învățământ." Studiul istoric comandat de Municipiul Oradea, S.C. PRO-ARH S.R.L., PR. nr. 620/2023, confirmă în scris că ansamblul premonstratens este alcătuit din trei corpuri distincte cu funcțiuni proprii: biserica din 1746, clădirea mănăstirii din 1760 și clădirea școlară din 1872–1874. Liceul nu a funcționat niciodată în biserică, în sacristie sau în reședința canonică. Intervenția structurală asupra unui monument istoric de categorie A fără avizul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și fără autorizație de construire valabilă nu constituie o neregulă administrativă. Constituie infracțiune în temeiul art. 36 din Legea nr. 422/2001.
„Iată, dușmanii s-au adunat împotriva noastră ca să ne piardă; tu știi ce uneltesc ei împotriva noastră." — 1 Macabei 3, 52
III.
Purtătorul de cuvânt al Primăriei a declarat că acțiunea din această dimineață a urmărit să evite „alte circuri". Această alegere nu atenuează nelegalitatea acțiunii. O agravează. Dar problema nu este doar ora. Problema este că Primăria nu putea veni legal nici ziua, nici noaptea, nici cu notificare, nici fără, pentru că nu are niciun titlu juridic valabil pentru ceea ce a executat.
Sacristia ocupată forțat în zorii zilei de 27 mai 2026 nu este un depozit. Este spațiul liturgic în care preotul se pregătește pentru celebrarea Sfintei Liturghii, în care sunt păstrate veșmintele și vasele sacre, în care se desfășoară o parte esențială a ritului catolic. Prin ocuparea ei forțată, fără niciun temei juridic, Primăria Municipiului Oradea a făcut imposibilă desfășurarea normală a liturgiei catolice în această comunitate. Superiorul unui ordin religios recunoscut de statul român, numit de Sfântul Scaun și confirmat de Abatele General al Ordinului Premonstratens, se află în situația de a nu-și putea exercita funcția liturgică în propriul lăcaș de cult, pentru că spațiile necesare ritului au fost ocupate cu forța, la ora 4:30 dimineața, de agenți ai autorității municipale. Aceasta nu este o metaforă. Este consecința concretă și imediată a ceea ce s-a întâmplat ieri. Și are un nume juridic precis: obstrucționarea exercițiului unui cult legal recunoscut, infracțiune prevăzută de art. 381 din Codul penal, distinctă și cumulativă față de violarea de domiciliu și față de distrugerea unui monument istoric de categorie A.
Trei infracțiuni. Într-o singură noapte. Comise de agenți ai unui stat membru al Uniunii Europene, în timp de pace, împotriva unui ordin religios prezent neîntrerupt în acest oraș din anul 1130.
„Vai de cei ce urzesc fărădelegi și născocesc rele în așternuturile lor; când se face ziuă, le înfăptuiesc, pentru că au putere în mâinile lor. Poftesc câmpuri și le răpesc, case și le iau." — Miheia 2, 1–2
IV.
Ceea ce s-a întâmplat ieri la Oradea nu are precedent nici în istoria recentă a acestei țări, nici în practicile celui mai dur regim polițienesc pe care România l-a cunoscut în secolul trecut. Securitatea lui Ceaușescu nu intra în locuințe înainte de ora șase dimineața. Autoritățile municipale ale Oradiei, în anul 2026, într-un stat membru al Uniunii Europene, au considerat că nu sunt ținute nici măcar de această limită. Spargerea unui zid cu ciocanul, la ora 4:30, în locuința canonică a superiorului unui ordin religios recunoscut de statul român, în timp de pace, în absența oricărui mandat, constituie simultan violare de domiciliu, distrugere de monument istoric și obstrucționare a exercițiului unui cult: infracțiuni prevăzute de Codul penal, nu contravenții administrative, indiferent de câte hotărâri de consiliu local au precedat-o.
Picioarele cu care se intră nu sfințesc. Ciocanul cu care se sparge un zid nu dă titlu de proprietate. Prepozitura nu a fost fondată printr-un HCL. Nu va fi desființată printr-unul. Există din 1130. Există astăzi. Va exista și peste o sută de ani, nu pentru că o spunem noi, ci pentru că durata ei nu a depins niciodată de voința vreunei administrații locale și nu va depinde nici acum.
Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens
Str. Episcop Roman Ciorogariu nr. 16, Oradea