Circa 500-600 de orădeni de toate vârstele au asistat vineri la ceremonialul militar şi religios dedicat Armatei Române în Parcul 1 Decembrie, unde reprezentanţii puţinelor unităţi militare rămase în Garnizoana Oradea au amenajat standuri de prezentare a acestei instituţii, unde subofiţeri de la Centrul Militar au explicat modalităţile de recrutare a viitoarelor cadre, au expus şi dat detalii privind tehnica de transmisiuni, armamentul trupelor de infanterie, ba chiar şi modul de utilizare a bucătăriilor de campanie.
După intonarea Imnului de Stat, o gardă de onoare formată din ostaşi ai unităţii de transmisiuni speciale a prezentat Onorul la General autorităţilor militare şi civile, în rândul cărora au putut fi remarcaţi reprezentanţi ai Garnizoanei (comandantul, colonelul Grigore Moraru, şi generalul dr. Vasile Creţ), Prefecturii (Claudiu Pop), Consiliului Judeţean (preşedintele Cornel Popa şi vicepreşedintele Ioan Mang), Primăriei Oradea (viceprimarul Ovidiu Mureşan), Episcopiei Ortodoxe (PS Sofronie Drincec), partidelor (deputaţii PNL Florica Cherecheş şi PPDD Ioan Hulea), după care un numeros sobor de preoţi a oficiat un Te Deum.
"Armata este una dintre instituţiile pe care s-a clădit şi se sprijină Statul Român, Ziua Armatei este o sărbătoare a patriotismului, devotamentului şi curajului", a spus, în scurtul său discurs, colonelul Grigore Moraru, comandantul Garnizoanei Oradea. "Dincolo de semnificaţia imediată a acestei zile, sărbătorirea eliberării în 1944 a ultimei brazde de pământ românesc ocupat, Ziua Armatei glorifică vitejia tuturor ostaşilor români de-a lungul istoriei", a mai spus comandantul Garnizoanei.
La rându-i, generalul Creţ a evocat principalele repere dinaintea, din timpul şi imediat de după al doilea război mondial, pomenind victoriile, dar şi înfrângerile Armatei Române, oprindu-se asupra celor mai importante repere, precum întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste la 23 august, vidul de până la semnarea Convenţiei de Armistiţiu cu Naţiunile Aliate (perioadă când sovieticii au luat circa 150.000 de prizonieri din rândul militarilor români deşi aceştia luptau deja împotriva naziştilor), împovărarea României cu obligaţia de a finanţa armatele sovietice (cu peste 2,5 miliarde dolari până la finele conflagraţiei, în mai 1945, ceea ce şi atunci era o sumă uriaşă), campaniile din Ungaria, Cehoslovacia şi Austria şi, în final, ocupaţia sovietică a României, ca dealtfel a multor ţări "eliberate" de armatele roşii.
După evocările istorice, la monumentul Ostaşului Român au depus coroane şi jerbe de flori reprezentanţii instituţiilor administrative, civile şi militare, ai unor şcoli şi licee, partide şi societăţi comerciale.
În final, detaşamentul de defilare format din fanfara Şcolii de pregătire a agenţilor Poliţiei de Frontieră Avram Iancu şi din militari ai Batalionului de Transmisiuni speciale, ai Inspectoratului Judeţean de Jandarmi şi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă a prezentat o paradă intens aplaudată de toţi ce prezenţi.
Ultimul episod al festivităţilor i-a avut în prim-plan pe dansatorii Ansamblului Folcloric Crişana, care au oferit publicului o polcă din zona Beiuşului, nu înainte de a se auzi cuvenitele urări: "La Mulţi Ani Armatei Române! La Mulţi Ani României! Glorie eroilor!".