Premierul Ilie Bolojan nu s-a pronunțat pentru retragerea din funcție a șefului SPP, Lucian Pahonțu, afirmând că evaluarea acestuia îi revine Administrației Prezidențiale și că nu deține alte date în afara celor apărute în spațiul public.
El a admis însă că peste două decenii la conducerea serviciului reprezintă „o perioadă lungă” și a anunțat că va susține în Parlament măsuri pentru limitarea mandatelor în funcțiile care permit acumularea unei puteri foarte mari.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației Cotidianul și difuzat și de Prima News, în contextul investigațiilor publicate de Recorder și Snoop despre trecutul și activitatea lui Lucian Pahonțu.
„Trebuie să ai date fără echivoc”
Întrebat ce decizie ar lua în locul președintelui Nicușor Dan și dacă l-ar retrage pe Pahonțu de la conducerea SPP, Ilie Bolojan a arătat că responsabilitatea unei asemenea evaluări nu aparține Guvernului.
„Evaluarea trebuie să se facă administrativ de către autoritatea care are competență asupra acestui serviciu, care este Administrația Prezidențială, nu Guvernul, și, sigur, ca să poți emite judecăți, trebuie să ai date fără echivoc în astfel de situații. Ori, în afară de ceea ce a apărut în spațiul public, nu am alte date”, a declarat premierul pentru Cotidianul.
El a adăugat că activitatea lui Lucian Pahonțu din perioada Revoluției trebuie lămurită. „Consider că fiecare om răspunde pentru ceea ce face. Și, din punctul ăsta de vedere, cu cât se clarifică ce s-a întâmplat în ’89, ce fel de implicare a fost sau nu, cu atât lucrurile sunt mai clare din punctul acesta de vedere, ca să existe date fără echivoc”, a spus Bolojan.
Premierul a invocat și necesitatea protejării încrederii publice în instituțiile statului. „Încrederea în instituții păstrată la un nivel decent este o condiție de bază în sistemele democratice”, a afirmat acesta.
„E o perioadă lungă”
Întrebat despre posibilele interferențe ale serviciilor în politică și economie, Bolojan a susținut introducerea unor mecanisme instituționale de control și limitarea duratei mandatelor în funcțiile vulnerabile. „Statele democratice au practici instituționale prin care rezolvă și limitează posibile interferențe, care înseamnă că se instituie un control care este fără echivoc, se limitează durata mandatelor pe toate pozițiile vulnerabile sau cele care pot acumula o putere care, la un moment dat, poate fi folosită altfel”, a declarat el.
Jurnaliștii i-au atras atenția că Pahonțu conduce Serviciul de Protecție și Pază de peste două decenii, fiind numit în funcție în decembrie 2005. „Da, e o perioadă lungă, într-adevăr, dar v-am spus: asta se face instituțional, iar cei care au răspundere în această zonă pot să o facă. În ceea ce mă privește, voi susține în plan parlamentar toate măsurile în această direcție, în așa fel încât să eliminăm această discuție din spațiul public și toate suspiciunile din punctul acesta de vedere”, a răspuns Bolojan.
Fost președinte interimar al României, el a spus că, în cele trei luni petrecute la Cotroceni, a avut „o relație corectă” cu șefii serviciilor și ceilalți oficiali, dar nu a inițiat evaluări și nu a formulat propuneri de schimbare, întrucât se afla la finalul unui mandat interimar.
Bolojan a mai afirmat că, în calitate de premier, nu a simțit interferențe ale serviciilor în activitatea sa. „Colaborarea este strict instituțională, pe baza notelor, rapoartelor care țin de competențele guvernamentale. Nu am avut, din punctul meu de vedere, alt fel de interferențe”, a declarat el.
Ce au dezvăluit Recorder și Snoop
Recorder a publicat miercuri o investigație bazată pe documente și mărturii, potrivit căreia Lucian Pahonțu a fost ofițer în Trupele de Securitate între 1987 și 1990 și s-a aflat, în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, în dispozitivul desfășurat în zona baricadei de la Intercontinental. Publicația a mai documentat prezența și rolul unității sale în intervenția forțelor de ordine din Piața Universității, din 13 iunie 1990.
Pahonțu nu a răspuns punctual întrebărilor Recorder, transmițând că „întreaga sa activitate s-a derulat în conformitate cu normele legale și cu principiile solide care guvernează activitatea militarilor, precum loialitate și devotament față de țară, onoare, demnitate și integritate”.
La rândul său, Snoop a dezvăluit că Pahonțu nu are, după 18 ani de verificări, o decizie a CNSAS care să stabilească dacă a fost sau nu lucrător ori colaborator al Securității. Potrivit publicației, directorul SPP nu a depus declarația pe propria răspundere necesară verificării din oficiu, însă cercetarea a fost începută în urma unei solicitări formulate de o persoană fizică.
Președintele Nicușor Dan a respins ideea că informațiile publicate ar justifica demiterea lui Pahonțu. „Orice persoană care a reprimat, participând la una dintre aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție în statul român. Domnul Pahonțu nu este în situația asta”, a declarat șeful statului.
Recorder a reacționat vineri, afirmând că „faptele rămân fapte chiar și atunci când un președinte de țară refuză să le vadă”.