Rectorul Cornel Antal: "Maghiar n-a furat nimic"

Cornel Antal a absolvit în 1982 Facultatea de Aeronave din Bucureşti şi a lucrat în aviaţie până în 1989, când a revenit la Oradea, unde s-a şi născut. "La Maternitate", subliniază el, cu maliţiozitate şi cu aluzie la soţia sa, fostă directoare a acestui spital, dar schimbată de administraţia liberală cu un alt universitar, căruia de atunci la Universitate i se verifică prezenţa la fiecare curs.

Rectorul ales în iulie 2007 se declară un reformator în paşi mărunţi, pe considerentul că "metoda paşilor mici e cea mai sigură, iar mie nu-mi place să dau cu securea şi abia apoi să măsor".

-  Ce aţi simţit când fostul rector Teodor Maghiar a primit 8 ani închisoare?

- Asta-i o întrebare de domeniul confesiunii. Când o să fim prieteni, o să vă spun!

- I-aţi fost totuşi colaborator. Aţi fost prorector.

- Nu sunt dispus să-mi dezvălui sentimentele.

- I-aţi lăsat maşina de serviciu rezervată rectorului şi după ce s-a pensionat. O are şi după condamnare?

- O folosim împreună. Şi el, o mai folosesc şi eu.

Neortodoxia "Unchiului" Maghiar

- Motivaţia gestului e cea pe care aţi declarat-o la instalarea dvs. în funcţie, că Teodor Maghiar are meritul fondării Universităţii?

- Da, nu-mi retrag cuvintele.

- Aţi fost prieteni de familie, obişnuiaţi să vă vizitaţi acasă?

- Nu, nu. Dar, trebuie să vă spun, am rămas foarte surprins că judecătorii nu au ţinut cont de expertiza financiară care tocmai la cererea lor a fost făcută de experţi din Bucureşti. În urma expertizei nu s-a găsit că s-au furat bani.

- Dar fostul rector nu e condamnat pentru furt, ci pentru falsificarea cifrei de şcolarizare, astfel că Universitatea a obţinut de la buget cu 25 milioane de euro peste cât i se cuvenea după numărul real de studenţi.

- Expertiza s-a făcut pentru a se afla modul cheltuirii banilor.

- Şi cum au fost cheltuiţi? Unde-s banii?

- Nu s-a găsit nimic că au fost cheltuiţi ilegal.

- Deci banii au intrat la Universitate, nu i-a dus domnul Maghiar acasă...

- Corect. Mă rog, vina sa a fost cea cu declararea falsă a numărului de studenţi. Dar scopul a fost să se obţină mai mulţi bani pentru Universitate. Vedeţi, nici acum învăţământul nu e finanţat cum trebuie. Dânsul a găsit o modalitate mai neortodoxă de a obţine bani mai mulţi. Şi în alte domenii se întâmplă. Zilnic auzim la televizor că unele primării obţin bani mai mulţi de la buget pentru că sunt ale nu ştiu cărui partid. Deci domnul Maghiar a găsit această modalitate nefericită de a obţine bani mai mulţi, pentru că sistemul a fost de aşa natură încât i-a permis acest lucru.

- Dvs. aţi fost martor în procesul fostului rector. Aţi spus asta şi în instanţă?

- Nu, doar am răspuns întrebărilor. N-am vorbit neîntrebat.

- După aflarea sentinţei, problema a fost discutată de conducerea Universităţii?

- Am discutat-o cu prorectorii, adică le-am adus-o la cunoştinţă, căci au aflat-o din ziare.

- Are Ministerul Educaţiei pretenţii să-şi recupereze prejudiciul de la Universitate sau va fi executată doar averea fostului rector?

- Nu ni s-a spus că ni se vor aloca mai puţini bani pe viitor pentru că în trecut ni s-au alocat mai mulţi.

N-am făcut anchete

- Câţi angajaţi avea Universitatea când aţi preluat funcţia şi câţi are acum?

- Numărul total al angajaţilor a scăzut de la 1.978 persoane la 1.896. Avem mai puţine cadre didactice titulare şi auxiliare, adică secretare şi laboranţi, precum şi mai puţine cadre nedidactice, portari, muncitori etc.

- La Centrul de Geotermalism mai sunt, cum erau pe vremea "Unchiului" Maghiar, absolvenţi de Muzică, Drept, Litere ori Geografie?

- Acolo mai avem doar 9 angajaţi, patru cercetători, trei ingineri, un tehnician şi un muncitor, care îşi câştigă salariile din proiectele pe care le derulează.

- Mai sunt angajaţi cei despre care au existat informaţii privind complicitatea cu fostul rector, cum era contabila-şefă?

- Aici iar intraţi în domeniul anchetei. Răspunsul, în ce o priveşte pe Felicia Erdei, este că nu. Nu mai lucrează de mult. De când am venit eu s-au schimbat toţi şefii de servicii.

- I-aţi schimbat sau i-aţi făcut să plece singuri?

- (râzând) Nu i-am dat eu afară... Felicia Erdei s-a mutat. Delia Pop, directorul administrativ, directoarea de la Bibliotecă, şeful de la investiţii - niciunul nu mai este.

- Unul din fiii fostului rector spunea că tatăl său nu putea falsifica cifrele fără contribuţia unor decani. Dvs. aţi aflat cum s-au făcut raportări false la Minister?

- Nu.

- N-aţi fost curios să faceţi o cercetare administrativă, o anchetă internă?

- Nu, nu m-am băgat peste Justiţie. Când e o anchetă penală, nu-mi permit să mă suprapun peste ea. Când au mai fost chestii de natură penală, m-am consultat cu jurişti, care mi-au spus că nu-i treaba mea să fac cercetare internă dacă există anchetă penală.

Poliţiştii m-au luat la mişto

- Au mai fost şi alte probleme penale, după ce aţi devenit rector?

- Bineînţeles.

- Ca de pildă?...

- Am avut un italian care şi-a falsificat testul de limbă, la absolvirea Facultăţii de Medicină, după ce i-a fost eliberată şi diploma. Am observat că nu ştia româneşte, dar luase testul de română, punând probabil pe altcineva să se prezinte în locul lui la test. În alt caz, am făcut sesizare în legătură cu anunţurile de vânzare a lucrărilor de licenţă, de l-am bulversat pe domnul Bucur (n.r. - şeful Poliţiei Bihor).

- Aţi fost înştiinţat cum s-au finalizat sesizările?

- Pentru a doua, da. M-a sunat că au căutat anunţurile prin tot oraşul, dar n-au găsit decât două persoane care vindeau lucrările făcute de ei, şi cu asta s-a încheiat.  Am mai făcut o sesizare în vară. Un director din Primăria Sectorului 4 Bucureşti a absolvit la noi şi am descoperit că avea diploma de bacalaureat falsă. Nici la asta n-am primit răspuns.

Când am depus plângerile, a trebuit să merg la Poliţie şi m-am simţit ca un borfaş. Alţi poliţişti, în timp ce eu scriam sesizările, făceau mişto, zicând: "Hai, dom'le, că se vând şi examene. Dacă o să prindem şi profesori?". Eu le-am zis: "Prindeţi-i, domnule!". Mi-au replicat că o să iasă scandal şi eu le-am răspuns: "Foarte bine, o să scrie BIHOREANUL, dar apoi n-o să mai aibă nimeni curaj". Na, au prins pe cineva? N-au prins!

Voi face restructurare

- Când aţi preluat funcţia aţi promis totală transparenţă, respectarea legalităţii şi comasarea unor facultăţi. Ce s-a ales din acest program?

- Am încercat de două ori să reduc numărul facultăţilor de la 18 la 15, dar Senatul Universităţii, din falsă colegialitate cu cei care urmau să-şi piardă funcţiile de conducere, nu mi-a aprobat propunerile. Am vrut să readuc Ştiinţele Politice la Drept, pentru că s-au desprins pe vremea când Lia Pop (n.r. - decan la Politice) nu putea lucra cu Ovidiu Ţincă (n.r. - fostul decan de la Drept). Apoi a fost Facultatea de Muzică şi Arte, unde Cornel Durgheu nu se înţelegea cu decanul, şi şi-a făcut Facultatea de Arte Vizuale. Iar Facultatea de Textile-Pielărie s-a înfiinţat de la început cu cele două specializări, deşi acestea puteau intra la altă facultate, care exista.

Specializări am desfiinţat, dar din lipsă de candidaţi. Exemple: arte textile şi design textil, de la Facultatea de Arte Vizuale, mecanică fină şi nanotehnologii de la Facultatea de Inginerie Managerială şi Tehnologică, istoria artei şi arheologie de la Facultatea de Istorie şi Geografie, actoria de la Facultatea de Muzică, artă sacră de la Facultatea de Teologie, etc. În total, 18 specializări de la 10 facultăţi.

- Când Senatul Universităţii s-a opus, au votat şi cadrele de la cele trei facultăţi?

- Da, sigur.

- Păi, erau în conflict de interese. E ca şi cum, să zicem, şeful Inspectoratului Şcolar ar fi consilier municipal şi ar vota în favoarea unei şcoli. Deci era clar că reprezentanţii acelor facultăţi votează contra!

- Pentru Senatul Universităţii nu există asemenea reglementări. Şi să ştiţi că la comasarea de facultăţi n-am renunţat. Voi mai pune în discuţia Senatului propunerea.

- Câţi dintre absolvenţi lucrează în domeniul pe care l-au, să zicem, studiat?

- 70% muncesc, în primii doi ani de la absolvire, în domeniile lor.

- Ce înseamnă asta în comparaţie cu alte universităţi din ţară?

- Precis nu ştiu, dar bănuiesc că tot pe-acolo.

- Câţi bani învârte Universitatea într-un an?

- Veniturile proprii sunt de 46 milioane de lei, din care 5 milioane din programe de cercetare şi restul din taxe, iar de la buget am primit 60 de milioane, din care 52 de milioane pentru salarii şi mici cheltuieli materiale, iar 8 milioane pentru investiţii. Veniturile de la buget au scăzut faţă de anul trecut cu 15-20%.

Sorbonica nu se teme de Marghita

- Aveţi un mare plus de transparenţă faţă de predecesorii Teodor şi Doru Maghiar. Totuşi, multe date importante nu le publicaţi. De exemplu, orarele facultăţilor.

- Unele facultăţi le-au publicat, altele nu. Nu m-am gândit la repercusiuni, pentru că suntem în stadiu avansat cu un soft integrat care va oferi informaţii complete, pe module, precum evidenţa studenţilor, admiterea, planurile de învăţământ, statele de funcţii etc. Cel mai important, însă, e că va permite studenţilor să-şi vadă notele pe net. Eu, de pildă, aşa văd notele fiicei mele, pe site-ul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

- Fiica dvs. face facultatea la Cluj, nu la Oradea?

- Da, studiază acolo, pentru că acolo e cel mai bine cotat profesor de Teatru din Cluj.

- De ce nu se publică pe site autoevaluările cadrelor didactice, în funcţie de care acestea sunt promovate şi primesc salarii mai mari?

- Pentru că sunt date personale şi nu cred că sunt informaţii de interes public.

- Cum vă comparaţi cu filiala din Marghita a Universităţii Goldiş din Arad, unde mergi la facultate o dată când plăteşti taxele şi încă o dată după diplomă?

- În primul rând, e o universitate privată, cu facultăţi de tipul celor ce n-au nevoie de dotări, gen economice şi juridice, facultăţi pentru care noi oricum avem concurenţă. Deci nu ne afectează. În al doilea rând, e condusă de un om foarte "bazat", care a fost şi parlamentar.

- Apropo, sunt politicieni care au vrut sau pe care aţi vrut dvs. să-i angajaţi?

- Dacă au fost politicieni, nu la mine au venit, pentru că eu nu am influenţă să discut cu primari sau cu miniştri. Nu m-am dus la domnul Cseke Attila să-i propun să predea la noi. În ce priveşte dorinţa mea de a aduce oameni politici, ea se datorează valorii lor profesionale, cum e cazul lui Răzvan Theodorescu, al lui Nicolae Manolescu ori Vasile Puşcaş.

- Cum motivaţi inflaţia de doctori honoris causa pe care i-aţi făcut în acest an?

- La împlinirea a 230 de ani de învăţământ superior în Oradea, am apreciat că e un moment aniversar şi că putem face aceste decernări de titluri onorifice.

Primăria să nu pericliteze Medicina!

- De la început aţi promis că veţi verifica prezenţa la cursuri a studenţilor şi a cadrelor. Avem însă un caz special, cel al conferenţiarului Gavril Grebenişan, numit manager la Maternitate în locul soţiei dvs. şi care e controlat la fiecare curs.

- BIHOREANUL l-a făcut un caz special. Dar să ştiţi că eu verific şi alte cadre. Pe toţi cei care au lipsit o dată îi verificăm mai departe. Domnul Grebenişan a lipsit o dată, e drept că a avut o înmormântare în familie, dar a avut trei zile să anunţe la facultate. Repet: sunt cam 20 de cadre pe care le verificăm mai atent, pentru că cine a lipsit o dată poate recidiva.

- Pe universitarii parlamentari i-aţi verificat? Sunt cel puţin trei: senatorii Petru Filip şi Ioan Mang, plus deputatul Sonia Drăghici.

- Nu, nu i-am verificat. Dar sunt convins că ei lucrează modular, la sfârşit de săptămână, vinerea şi sâmbăta. N-am controlat, dar sunt convins că nu lipsesc.

- Ce poziţie aveţi în legătură cu descentralizarea spitalelor?

- Eu nu am decât o cerinţă: să nu afecteze Facultatea de Medicină, pentru că studenţii pot face stagii doar în secţii clinice. Când nu mai există secţii clinice, nu mai există bază legală să facă practică, iar asta pune în pericol facultatea.

- Intenţionaţi să mai candidaţi pentru un nou mandat de rector?

- Deocamdată nu mă gândesc la asta. Obiectivul meu acum e să obţinem de la ARACIS (n.r. - Agenţia Română de Asigurare a Calităţii Învăţământului Superior) calificativul pe care îl merităm, în locul celui (n.r. - de "încredere limitată") pe care îl avem. Universitatea Oradea nu e nici cea mai grozavă, dar nici ultima din ţară...

Caracterizări în trei cuvinte

Ecaterina Andronescu - Un om dedicat şcolii şi priceput

Andrei Marga - Un vizionar, un iluminist

Daniel Funeriu - Un cercetător şi un politician