Pe străzile aglomerate, în supermarketuri, în birouri sau în sânul familiilor se ascund drame neştiute. Oameni obişnuiţi, cu vieţi banale, pot purta în suflete poveri grele, de la depresie până la dependenţa de alcool ori droguri.
Pentru a ajuta pacienţii cu probleme de sănătate mintală, în Oradea se pregăteşte înfiinţarea unui centru unde vor putea primi gratuit sprijin psihologic ori psihiatric şi vor putea face parte din grupuri de suport coordonate de persoane care s-au confruntat cu aceleaşi probleme. Pionier în acest proiect e un tânăr orădean de 28 de ani, care acum este abstinent, după ce jumătate din viaţă a depins de droguri.
"O nevoie"
La nivel naţional se pun bazele, anul acesta, a 8 Centre Regionale de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog, care vor funcţiona în cadrul unuia existent în Bucureşti încă din 2009. Aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii, el are ca roluri principale, în teorie, furnizarea de consultanţă psihologilor şi psihiatrilor, coordonarea activităţilor de consiliere medicală în sănătatea mintală ori autorizarea unor programe de formare profesională în domeniul adicţiilor.
În realitate, în ultimii ani, instituţia nu a făcut mare lucru din cauza subfinanţării, spune Gabriel Stănilă, consilier în cadrul Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog (CNSMLA) din Bucureşti. "Banii alocaţi au fost întotdeauna puţini. Dar acum e nevoie de astfel de servicii. Dacă înainte de pandemie 1 din 5 indivizi dezvoltau afecţiuni din sfera aceasta, noile rapoarte ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că acum 1 din 2 oameni pot ajunge să aibă probleme de natură mintală, de la depresie până la schizofrenie. Acest tip de pacient este atipic tocmai pentru că pare sănătos, însă un stimul extern poate să-i provoace diferite reacţii care apoi îl determină să devină un pericol pentru el ori pentru persoanele din jur", spune Stănilă.
Premieră pentru Oradea
În cadrul CNSMLA s-a înfiinţat încă din 2023 un grup de lucru care să se ocupe de înfiinţarea centrelor regionale, cel mai avansat fiind, în prezent, proiectul de la Oradea.
"Încă suntem în discuţii cu reprezentanţii din Ministerul Sănătăţii pentru bugetul proiectului, care va fi finanţat prin PNRR. Datele cu privire la costuri le vom finaliza în luna martie, iar apoi unele centre vor fi amenajate în clădiri deja existente. Lista completă a oraşelor unde vor fi înfiinţate centrele încă nu este finalizată. La Oradea, însă, am avut deschidere rapidă din partea colegilor, în speţă a doctorului Adrian Bumbu, care este coordonatorul secţiei de Psihiatrie", explică Stănilă.
Centrul din Oradea ar urma să fie amenajat în Pavilionul 6 al secţiei conduse de dr. Bumbu şi să funcţioneze într-un stil inedit, axat pe grupuri de suport, strategie care nu a mai fost abordată până acum de CNSMLA. Aici vor activa echipe de asistenţi social, asistenţi medicali, psihologi şi psihiatri.
Ajutor pentru dependenţi
Oradea a fost aleasă atât datorită poziţiei geografice, cât şi numărului în creştere al consumatorilor de droguri. Primul grup aflat în formare aici este unul dedicat dependenţilor de substanţe psihoactive, care va fi coordonat de un aşa numit peer navigator, termen din medicina americană care se referă la o persoană trecută prin experienţe asemănătoare cu ale pacienţilor.
"Metoda n-a mai fost folosită până acum în România, aşa că termenul nu e definit. Cu toate acestea, centrul din Oradea va putea testa procedeul, care peste Ocean s-a dovedit a fi benefic pentru pacienţi", spune reprezentantul Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog.
Noul proiect ar putea contribui la scăderea ratei de recidivă în cazul dependenţilor, crede dr. Adrian Bumbu (foto). "Pentru noi este un pas important, pentru că angajaţii vor putea să lucreze cu pacienţii pe o perioadă îndelungată, lucru care până acum se putea face doar în centre de reabilitare, care la noi în ţară nu prea există", spune medicul.
Primul peer navigator
Primul orădean care se pregăteşte să devină peer navigator este Robert, un tânăr de 28 ani care s-a luptat de la 14 ani, deci jumătate din viaţa sa de până acum, cu dependenţa de stupefiante, şi a cărui poveste a fost prezentată recent de BIHOREANUL.
Orădeanul a început să consume etnobotanice în 2009, iar apoi a încercat alte tipuri de substanţe psihoactive, inclusiv cristal (3CMC), ecstasy (MDMA) şi heroină. A trecut prin mai multe perioade de abstinenţă după ce a fost internat repetat într-un centru post-curativ din Ungaria. El se află acum într-un program de mentorat susţinut de dr. Timothy Gaul, specialist american în adicţii, care a şi venit la Oradea în urmă cu trei săptămâni, întâlnindu-se cu personalul.medical de la secţia de Psihiatrie (foto), tocmai pentru a pregăti personalul noului centru.
"Ce vrea doctorul Gaul să facem deocamdată nu este în România. Săptămâna trecută am avut prima întâlnire în care am stabilit cam cu ce o să încep. Până o să se facă centrul propriu-zis vom merge săptămânal la spital pentru a discuta cu dependenţii, să-i susţin în obţinerea sau menţinerea abstinenţei, să le împărtăşesc experienţele mele, să fiu cumva puntea între medici şi pacienţi, iar apoi voi forma primele grupuri. Totul este nou pentru mine, la fel cum cred că va fi pentru toată lumea, dar îmi dă cumva un sens şi asta mă bucură", spune Robert, care a învăţat pe pielea sa că doar cu ajutor specializat poate răzbi împotriva dependenţei...