România are, din această vară, un Registru al traficanților de droguri. Baza națională a devenit operațională, iar în Bihor sunt deja înscrise peste 700 de persoane cu date judiciare și biometrice, vizate pentru supraveghere pe termen lung.
Instituit prin Legea 61/2024, Registrul preia din cazier datele personale și judiciare ale celor condamnați pentru trafic de droguri sau pentru operațiuni ilegale cu substanțe psihoactive, le asociază cu elemente biometrice — fotografie, amprente, profil ADN — și le pune la dispoziția structurilor de aplicare a legii pentru a recunoaște, localiza și corela rapid persoanele cu dosarele anterioare.
Prelevarea datelor biometrice este realizată de poliţişti. Persoanele vizate sunt înştiinţate să se prezinte în 5 zile lucrătoare la procedură, cu posibilitatea folosirii constrângerii în cazul unui refuz.
Cu obligații
În registru nu ajung doar condamnații cu executare. Sunt înscriși și cei pentru care instanța a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării ori suspendarea sub supraveghere, precum și persoanele față de care s-au luat măsuri de siguranță. Minorii sunt, ca regulă, exceptați, dar pot fi înscriși dacă instanța decide expres acest lucru.
Persoanele vizate au obligația să se prezinte la poliție cel puțin o dată la trei luni și să comunice informații despre ocupație, mijloacele de existență, persoanele cu care locuiesc sau au contacte constante, locurile frecventate, adresa exactă și modalitățile de comunicare cu poliția.
Deplasările mai lungi de șapte zile trebuie anunțate în avans, cu precizarea destinației, a scopului și a mijlocului de transport, iar schimbarea domiciliului se declară în cel mult trei zile. În paralel, polițiștii fac verificări la domiciliu, tot o dată la trei luni, pentru a confrunta declarațiile cu realitatea din teren.
Închisoare pentru neprezentare
Durata înscrierii în registru este substanțială și depinde de pedeapsă. Cei condamnați la maximum cinci ani de închisoare sau la amendă rămân în evidențe timp de 10 ani. Pentru pedepse mai mari de cinci ani, perioada se dublează: 20 de ani.
Ieșirea din registru este posibilă doar în câteva cazuri: dacă fapta este dezincriminată, la cinci ani după renunțarea ori amânarea aplicării pedepsei, la deces sau, în cazul celor condamnați la pedepse mari, la împlinirea vârstei de 85 de ani.
Nerespectarea obligațiilor nu e o simplă contravenție, ci infracțiune. Sancțiunea: închisoare de la trei luni la doi ani sau amendă.
Judeţ "fierbinte"
Scopul registrului? Reducerea recidivei și capacitatea de a cartografia rapid rețelele care se reactivează după eliberare. În plus, obligaţiile instituite pot pune presiune pe actorii deja cunoscuți ai pieței, în condiţiile în care, cel puţin teoretic, regimul de monitorizare nu este unul de formă, explică specialiştii consultaţi de BIHOREANUL pe marginea subiectului.
Judeţul rămâne o zonă fierbinte pe harta fenomenului. Doar în anul care a trecut, poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate şi procurorii DIICOT din Bihor au avut în lucru 1.537 de cauze privind traficul de droguri şi grupurile infracţionale. În urma descinderilor, au fost confiscate peste 600 de comprimate cu efect psihoactiv, 10 kilograme de cristal (2 MMC, 3 MMC, Mefedronă), 2,5 kg cocaină, 3,2 kg cannabis, 61 de plante de cannabis, peste 500 de comprimate de ecstasy.
Situaţia este similară în întreaga ţară. În 2024, poliţiştii antidrog şi procurorii DIICOT au efectuat 3.219 percheziţii domiciliare şi au destructurat 50 de grupuri infracţionale. Capturile au fost impresionante: peste 1.100 de kilograme de droguri, peste 1,2 milioane de comprimate interzise, 4,4 tone de masă vegetală verde, peste 7 tone de substanţe interzise ridicate de la o fabrică clandestină din Argeş şi chiar 16 tone de pulpă de fructe impregnate cu cocaină.