Cea mai performantă administraţie locală din România, cum îi place primarului Ilie Bolojan să spună că este cea orădeană, a dat-o cu bâta în baltă. Verificând execuţia bugetară pe anul trecut, Camera de Conturi Bihor a descoperit plăţi necuvenite de aproape 2 milioane euro.

În ciuda sumelor mari vehiculate, edilul - altfel extrem de dur cu orice scăpare - nici nu se gândeşte la sancţionarea vinovaţilor. "Numai cine nu munceşte nu greşeşte. La volumul de muncă din 2015, sumele care au trebuit recuperate nici nu sunt atât de mari", spune Bolojan.

Subvenţii nemeritate

O regulă din management spune că un şef poate conduce doar atâţi oameni câţi poate verifica, altfel lucrurile o iau razna. Cam cum se întâmplă la Primăria orădeană... Potrivit raportului Camerei de Conturi Bihor, în urma controalelor pe anul 2015 auditorii au constatat în contabilitatea municipalităţii prejudicii în valoare de 10,4 milioane lei şi abateri cu caracter financiar-contabil în valoare de 185,2 milioane lei.

Topul prejudiciilor este deschis de acordarea de către municipalitate către societatea Termoficare, din 2013 până anul trecut, de subvenţii nemeritate în valoare de 7,1 milioane lei pentru acoperirea pierderilor din reţele. Inspectorii susţin că operatorul şi-a încasat banii nejustificat de vreme ce ajutorul financiar a fost dat fără ca Primăria să scadă din contravaloarea pierderilor sumele incluse de operator în tarifele plătite de orădeni pentru acoperirea acestora. În plus, bugetul Oradiei a acoperit astfel şi pierderile consumatorilor din Sânmartin, care ar fi trebuit suportate de comună. Iar acesta e doar un exemplu...

Plăţi "umflate"

Aproape că nu este contract la care auditorii Curţii de Conturi să nu fi depistat nereguli. De pildă, verificările făcute încrucişat cu baza de date a Casei de Pensii au scos la iveală că firma Rodac, cea care păzeşte obiectivele Primăriei, n-a avut niciodată angajaţi 150 de agenţi pentru cele 25 obiective, aşa cum s-a obligat prin contract. Cum n-a stat nimeni să-i numere, Rodac a încasat plăţi necuvenite în valoare de 105.675 lei.

Tot în absenţa unor verificări, firma MMT, care a amenajat cele 145 secţii de votare folosite la referendumurile din mai şi iunie 2015 pentru fuziunea localităţilor Oradea şi Sînmartin, a încasat mai mult decât trebuia. Pe de o parte, Primăria i-a plătit de două ori manopera pentru demontarea şi transportul cabinelor de vot, cheltuiala ridicându-se la circa 24.800 lei, iar pe de altă parte a plătit de două ori reparaţiile aceloraşi cabine, atât după referendum, cât pentru alegerile locale de anul acesta, suma imputată fiind de 53.400 lei. "Concluzionăm că serviciile de reparaţii efectuate în iunie 2015 nu au fost efectiv realizate, fiind necesară contractarea aceloraşi servicii şi în mai 2016", susţin auditorii.

Verificări la ITM

Când nu câştigă prin "umflarea" numărului de angajaţi sau a lucrărilor, profitând de neatenţia funcţionarilor, contractorii fac un ban în plus din costurile cu forţa de muncă. Auditorii afirmă că la lucrările de reparaţii din Pasajul Vulturul Negru şi de la sala de sport a Colegiului Gojdu firma Constructorul Sălard a încasat venituri necuvenite de 227.000 lei trecând în contracte costuri cu plata muncitorilor de 8,5-10 lei/oră, în condiţiile în care verificările în contractele de muncă înregistrate la ITM arată un tarif mediu orar de doar 7,55 lei.

O situaţie similară s-a înregistrat şi la Elcont Impex. Firma a făcut reparaţii la Spitalul Judeţean şi la Colegiul Mihai Eminescu la tarife de 7-9 lei/oră, dar a comunicat ITM tarife medii de 5,95 lei/oră, încasând astfel în mod necuvenit, zic auditorii, suma de 40.700 lei. Ce le impută, concret, angajaţilor Primăriei? Că nu au comparat ofertele şi situaţiile de plăţi cu altele similare, ca să afle că erau umflate.

"Nejustificat"

Culmea, auditorii au găsit probleme şi la lucrările cu finanţare europeană, despre care se presupune că sunt urmărite riguros. De pildă, au constatat plăţi nejustificate de 844.700 lei către firma KESZ Epito pentru lucrările la Aquaparkul Nymphaea. Concret, în decembrie 2015 societatea a facturat lucrări la un preţ peste cel din ofertă şi a încadrat manopera la capitolul "ore schelă", materiale la capitolul "săpătură" ş.a.m.d.

La fel, Abed Nego, care a amenajat dealul Ciuperca, a încasat nejustificat 138.300 lei pentru lucrări de stabilizare a dealului ce cuprind foraje şi tubaje, facturându-le distinct, iar lucrările de hidroizolare le-a încadrat nu la construcţii, ci la reparaţii, capitol ce cuprinde în plus operaţiuni de desfacere, demolare, curăţire şi refacere. De asemenea, constructorul a montat şi decontat stâlpi de iluminat decorativi necuprinşi în proiect, deci care nu puteau fi plătiţi.

Nereguli în lanţ

Tot prin neatenţia funcţionarilor, Drumuri Orăşeneşti ar fi încasat necuvenit 132.500 lei pentru lucrările de reabilitare a Pieţei Unirii, nici acum recepţionată. Constructorul a facturat demolarea vechilor elemente din beton ca fiind făcută manual, deci mai scump, în condiţiile în care la cea mai mare parte a lucrărilor a folosit o foreză, executând deci mai puţine ore de muncă.

La fel, în urma verificărilor făcute în teren, auditorii au concluzionat că pentru drumul rapid Trameco a încasat necuvenit 11.600 lei; din cei 28 stâlpi din beton plătiţi de Primărie au putut fi număraţi la faţa locului doar 26, iar din cele 37 corpuri de iluminat pentru care s-a plătit manopera existau efectiv doar 13.

Au pledat "nevinovat" 

Puşi să dea explicaţii, toţi angajaţii municipalităţii, de la viceprimarul Mircea Mălan până la şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, Marius Moş, directorul economic adjunct Nadia Haş şi managerii de proiect Mihaela Neag, Oana Nicula şi Annamaria Sava, au dat vina pe erori ale proiectelor tehnice, pe diriginţii de şantier obligaţi să facă verificările şi pe volumul mare de muncă.

În plus, funcţionarii spun că în majoritatea cazurilor sumele au fost recuperate încă din timpul controlului. "Constructorii a fost înştiinţaţi cu privire la cele constatate de Curtea de Conturi, iar sumele au fost trase din următoarele facturi", explică Nadia Haş. De altfel, inclusiv primarul Ilie Bolojan (foto) spune că nu va fi sancţionat niciun funcţionar. "Important e că Oradea n-a pierdut niciun ban. Ne-am însuşit neregulile constatate de Curtea de Conturi şi vom încerca să nu le mai repetăm", afirmă împăciuitor edilul.

Altfel spus, s-a pus batista pe ţambal: controalele s-au încheiat, iar constructorii şi funcţionarii pot răsufla uşuraţi. Până la anu’...

AU CONTESTAT
Război pentru Termoficare

Singurele situaţii în care reprezentanţii Primăriei se contrazic cu cei ai Curţii de Conturi se referă la subvenţia acordată Termoficare şi la diferenţa între sumele cu care constructorii susţin în oferte că îşi plătesc angajaţii şi cele declarate altor instituţii, precum ITM.

Pe 11 august, Primăria a înaintat Curţii de Conturi o contestaţie şi se pregăteşte de proces, susţinând că subvenţia acordată Termoficare nu e o dublare a plăţilor pentru acoperirea pierderilor, ci o schemă de ajutor de stat. Banii au fost cheltuiţi pentru menţinerea în viaţă a sistemului cu un profit minim, conform legii. "Termoficare a înregistrat în anii 2013-2015 un profit brut de 6 milioane lei. Dacă nu am fi acordat subvenţia de 7,1 milioane lei, considerată de inspectori nejustificată, societatea nu ar fi putut asigura continuitatea serviciului şi ar fi ajuns exact în situaţia pe care am încercat s-o evităm", spune directoarea Nadia Haş (foto).

În ce priveşte diferenţa între sumele cerute de constructori pentru munca pe oră şi cele declarate de aceştia la ITM, municipalitatea arată că nu are nicio pârghie de control. "Auditorii au făcut confruntări cu baza de date a ITM la care nu avem acces. Noi plătim manopera conform contractelor, nu verificăm în baze de date salariile plătite de constructori", spune Haş.