Aproape că nu este regulament important promovat de municipalitate în ultimii ani care să nu fi fost suspendat de prefectul Ioan Mihaiu sau contestat de orădeni.
De la regulamentul de publicitate stradală şi cel care impune program de lucru obligatoriu în weekend firmelor de pe Corso, până la cel referitor la supraimpozitarea clădirilor ori obligarea orădenilor la întreţinerea spaţiilor verzi, toate sunt blocate sub diferite forme în instanţă. "Acolo unde am pierdut vom face recurs, iar acolo unde sentinţa este definitivă ne vom conforma", spune primarul Ilie Bolojan.
Blocate în instanţă
În ciuda folclorului urban, Primăria Oradea are la fel de mare trecere la instanţe precum primarul Ilie Bolojan (foto) la votanţii PSD. Majoritatea regulamentelor importante adoptate în ultimii ani de Consiliul Local la iniţiativa edilului au sfârşit suspendate de Prefectură sau instanţă, ori chiar desfiinţate de-a dreptul.
Aşa s-a întâmplat cu regulamentul din HCL 834/2017 care instituia înnoirea la 2 ani a atestatului de administrator pe raza municipiului, abrogat după apariţia noii Legi a asociaţiilor de proprietari, care prevede că documentul este valabil în toată ţara pentru o perioadă de 4 ani. La începutul acestei luni, Curtea de Apel Oradea a dispus şi anularea regulamentului privind obligativitatea alinierii clădirilor din zona centrală la înălţime şi la frontul stradal, instituit prin HCL 597/2018. La fel, a fost suspendat automat, odată cu atacarea în instanţă de către prefectul Ioan Mihaiu, regulamentul privind obligativitatea întreţinerii spaţiilor verzi de către asociaţiile de proprietari. Procesul e pe rol, prima înfăţişare fiind programată săptămâna aceasta.
Tot suspendat ca urmare a atacării de către prefect este şi regulamentul privind programul obligatoriu de funcţionare în weekend a firmelor de pe Corso. Cum CEC Bank a câştigat deja la Bucureşti propriul proces cu Primăria Oradea, contestatarii aşteaptă motivarea sentinţei definitive pentru a o putea invoca şi ei în instanţă. Iar exemplele ar putea continua...
Războiul publicităţii
În ciuda înfrângerilor repetate, primarul Bolojan îşi apără regulamentele impuse prin majoritatea confortabilă a PNL în Consiliul Local până în ultima fază. Ba chiar şi după aceea...
Cel mai bun exemplu este Regulamentul de organizare şi desfăşurare a activităţii de publicitate, reclamă şi afişaj, adoptat prin HCL 962/2017, modificat ulterior prin HCL 557/2018. Încă din faza de proiect, normativul a declanşat dispute atât de puternice între reprezentanţii firmelor de profil şi cei ai municipalităţii încât directoarea adjunctă a Instituţiei Arhitectului Şef, Adriana Lipoveanu, a părăsit dezbaterea publică.
Printre altele, firmele au contestat interdicţia de a amplasa mijloace publicitare pe clădiri degradate, deşi Legea 185/2013, normativ de forţă juridică superioară, vizează doar clădirile în stare avansată de degradare, interdicţia de amplasare a reclamelor la mai puţin de 50 metri de intersecţiile semaforizate şi cea de montare a materialelor publicitare peste ferestre.
Mai mult, publicitarii au acuzat municipalitatea că vrea să "joace" pe piaţa de profil. "Prin regulament se permite numai autorităţii publice să amplaseze prisme publicitare, sub pretextul unor evenimente, ceea ce este concurenţă neloială", a acuzat Diana Goga, directorul Communication Media.
Modificaţi "de urgenţă"!
Timpul i-a dat dreptate. În noiembrie 2018, în urma refuzului primarului Ilie Bolojan de a modifica regulamentul, prefectul Ioan Mihaiu (foto) a atacat normativul în instanţă, ceea ce a însemnat automat suspendarea aplicării. În iulie 2019, Curtea de Apel Oradea a anulat prin sentinţă definitivă trei articole incriminate ca nelegale.
Instanţa a apreciat ca nelegală eliminarea posibilităţii de achitare în cel mult 48 de ore de la încheierea procesului verbal a jumătate din minimumul amenzilor pentru încălcarea regulamentului, deoarece Legea 203/2018 a prelungit acest termen la 15 zile. Judecătorii au mai anulat articolul care interzicea montarea de mesh-uri pe faţadele clădirilor, pentru că legea permite acest lucru cu acordul proprietarilor, precum şi cel care dădea dreptul doar Primăriei să monteze prisme, pe considerentul că face concurenţă neloială "privaţilor".
Deşi acum 5 luni Prefectura a dispus, printr-o comunicare transmisă Primăriei, modificarea "de urgenţă" a normativului, aceasta nu a fost discutată în Consiliul Local nici până acum!
"Eu, nu!"
Funcţionarii Primăriei îşi pasează răspunderea. Secretarul Consiliului Local, Ionel Vila, care veghează legalitatea HCL, spune că nu a primit niciun document oficial. "Ştiu despre sentinţă numai din presă", spune el.
La rându-le, reprezentanţii Direcţiei Juridice care au apărat Primăria în instanţă şi au primit sentinţa, s-au spălat pe mâni pasând-o Instituţiei Arhitectului Şef. "Noi doar am reprezentat Primăria în proces. Arhitectul Şef trebuie să vină cu un nou regulament", spune şefa juriştilor, Eugenia Borbei.
Fuga de răspundere a dus la situaţia penibilă ca un regulament suspendat prin sentinţă judecătorească să fie oficial în vigoare, iar neoficial neaplicat. "Imediat ce am primit sentinţa am înştiinţat colegii printr-o notă internă că articolele abrogate nu se mai aplică", spune arhitectul şef Radu Fortiş. Potrivit acestuia, modificarea normativului va fi suspusă unei dezbateri publice în cursul acestei săptămâni, pentru a putea fi aprobată de Consiliul Local cel târziu la începutul anului viitor. După ce Primăria a tras de timp o jumătate de an...
Au tras de timp!
Principalii beneficiari ai exclusivităţii privind amplasarea prismelor în intersecţii, cum ar fi Agenţia pentru Promovarea Turismului în Oradea şi Regiune (care promova evenimentele pe care le organiza), Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Bihor (care promova Muzeul Cetăţii) şi Administraţia Domeniului Public (care făcea reclamă aquaparkului Nymphaea) au tărăgănat demontarea prismelor.
Cu acordul tacit al angajaţilor IAS, care întrucât materialele publicitare erau deja comandate, au oferit o păsuire generoasă, APTOR şi-a păstrat prismele până după Festifall. "După ce s-a terminat festivalul le-am demontat pe toate. Am primit adresa IAS la mijlocul lunii octombrie, după care a mai durat o săptămână - două pentru că firma care le demontează nu e la dispoziţia noastră", spune directorul APTOR, Mihai Jurca (foto).
Prismele Fundaţiei pentru Protecţia Monumentelor au dispărut mai târziu, pe la începutul lui noiembrie, iar cele ale ADP pot fi văzute şi acum. "Le vom da jos în perioada următoare", promite directorul ADP, Liviu Andrica.
Buni de plată
"Firmele" Primăriei sunt nemulţumite de răsturnarea de situaţie. "Ce n-a înţeles instanţa e că noi nu facem reclamă comercială, ci promovăm obiectivele oraşului. Aquapark-ul aparţine fiecărui orădean", spune Andrica.
Aceeaşi părere o are şi directorul APTOR. "Nu discut sentinţa în sine, ci faptul că efectele ei ne-a generat costuri. Astăzi, Târgul de Crăciun e promovat pe panourile publicitare ale privaţilor, lucru care ne costă peste 5.000 euro. Aceşti bani i-am fi putut folosi mult mai bine altundeva", argumentează Mihai Jurca.
La asta se putea gândi mai bine Primăria "liberală" de la început, când a lansat un regulament avantajos doar pentru sine...
CURĂŢENIE OBLIGATORIE
Primăria bagă... taxa de mătură
Primarul Ilie Bolojan nu renunţă la ideile sale nici măcar când i le blochează instanţele. Instituit prin HCL 873/2018, regulamentul de administrare şi întreţinere a spaţiilor verzi, care obliga asociaţiile de proprietari să îngrijească părculeţele dintre blocuri, a fost atacat anul acesta în instanţă de Asociaţia de Proprietari Şelimbărului 1. "Una dintre principalele atribuţii ale Primăriei este să facă curăţenie în oraş, pe domeniul public. Nu înţeleg cum îşi permite să paseze această sarcină asociaţiilor de proprietari care, pe lege, se pot îngriji doar de spaţiile comune", spune preşedintele acesteia, Ioan Horvath. În iulie, Prefectura s-a alăturat şi ea demersului, suspendând de drept aplicarea regulamentului până la judecarea cazului.
Cu toate acestea, în proiectul de fiscalitate pentru anul 2020 municipalitatea a cuprins o taxă specială prin care să oblige orădenii care locuiesc la case să cureţe în faţa acestora până la axul drumului, în caz contrar curăţenia urmând s-o facă o firmă desemnată de Primărie, care va factura contravenientului un tarif de 0,7 lei/metru pătrat. "Primăria ar face orice ca să paseze din sarcini. Dacă a văzut că nu se poate impune în faţa asociaţiilor de proprietari, acum încearcă să îi pună să facă curăţenie în locul pe ei pe orădenii care stau la case", spune Horvath. De urmărit cu ce rezultate...