Din cele aproximativ 2.000 de blocuri din Oradea, au fost izolate, prin diferite programe, 123, iar pentru încă 23 au fost depuse în aprilie documentaţiile de finanţare prin programul "Valul renovării".
Săptămâna trecută, peste 400 de solicitări ale asociaţiilor de proprietari aşteptau să fie soluţionate. "Numărul cererilor este foarte mare", constată primarul Florin Birta.
Avantajele izolării
Dacă în urmă cu câţiva ani administratorii se rugau de membrii asociaţiilor să accepte reabilitarea termică a blocurilor, anul acesta orădenii mai că nu s-au bătut ca să se înscrie în programul "Valul renovării" finanţat prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Scumpirea gigacaloriei cu 24% a fost cel mai solid argument. "Diferenţa de consum între un apartament cu 3 camere reabilitat energetic şi unul nereabilitat este de circa 100 lei lunar. Proprietarii apartamentelor izolate plătesc cu circa 600 lei mai puţin într-un sezon rece", explică Cristian Ile (foto), care administrează 18 asociaţii de proprietari.
În plus, reabilitarea creşte valoarea de piaţă a locuinţei. "Un apartament de 50.000 euro, după reabilitare, se vinde lejer cu 55.000 euro", spune Ile.
Reabilitare gratis!
Marele avantaj al programului prin PNRR e că proprietarii imobilelor nu plătesc nimic. "Înainte de toate se face un audit energetic care stabileşte lucrările de executat. Dacă ţinta stabilită pentru reducerea consumului de energie termică este de 50%, finanţatorul alocă 200 euro pe metrul pătrat de suprafaţă desfăşurată. Dacă reducerea este de 60% şi se folosesc materiale mai scumpe, suma urcă la 250 euro pe metru pătrat", spune şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, Marius Moş (foto).
La propunerea expertului, lucrările vor cuprinde de la izolarea faţadei, a acoperişului şi a beciului, la închiderea balcoanelor şi înlocuirea tâmplăriei. În plus, pe acoperiş vor fi montate panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică.
Câştigul proprietarilor este evident. Spre comparaţie, în proiectele derulate prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, prin care s-a finanţat reabilitarea a 43 de blocuri, dintre care 12 au şi fost recepţionate, locatarii au acoperit 25% din valoarea lucrărilor. Cheltuiala orădenilor pentru un apartament cu 2 camere a fost de circa 4.000 lei, pentru unul cu 3 camere cam 5.500 lei, iar pentru 4 camere de 7.000 lei. "Noi vom încerca să ne încadrăm în sumele alocate, ca să nu cerem bani orădenilor", promite Moş.
Întâi, intrările în oraş...
Cererea mare a determinat Primăria să stabilească priorităţi. "Întâi vor fi reabilitate blocurile de pe principalele artere de intrare în oraş", spune primarul Florin Birta (foto). Astfel, lista e deschisă de bulevardele Nufărul şi Cantemir, cu continuare spre Magheru, Republicii şi Ştefan cel Mare, dar şi Dacia, Decebal şi Calea Aradului. Măsura este de înţeles, de vreme ce, potrivit strategiei municipalităţii, blocurile nereabilitate de pe aceste artere vor intra în anii următori la supraimpozitare cu 500%, după modelul clădirilor din zona centrală.
Marius Mladin, directorul societăţii Imonova, care administrează 13 asociaţii de proprietari, a reuşit înscrierea în "Valul reabilitării" a două blocuri din zona Nufărul-Cantemir. "Problema e ce vom face cu celelalte blocuri din zonă", spune acesta.
Primăria are o listă cu 170 de blocuri "prioritare" de pe axa Nufărul-Magheru, dar fondurile alocate Bihorului prin "Valul renovării" s-au epuizat. Oradea a depus proiecte de 56,6 milioane lei pentru reabilitarea a 23 blocuri şi amenajarea a 15 staţii de încărcare a maşinilor electrice în Nufărul, iar următoarea sesiune, în care se vor împărţi banii necheltuiţi la nivel naţional, va avea loc în toamnă.
Pe buzunarul propriu...
Orădenii care vor să îşi reabiliteze blocurile pe bani europeni vor putea accesa finanţări prin POR 2021-2027, program ce urmează să fie lansat. Judecând după programele precedente, proprietarii s-ar putea să aibă, însă, o contribuţie de 25%. "Avem bloc unde proprietarii strâng bani de 4 ani. La 40 de apartamente s-au adunat 80.000 lei, aşa că vor acoperi mai uşor contribuţia proprie", spune Mladin.
Numărul mare al cererilor de finanţare depuse la Primărie şi preferarea blocurilor aflate "la vedere" îi determină pe unii orădeni să nu mai spere la cofinanţări europene. "Proprietarii unui bloc din strada Uzinelor adună bani lună de lună. Dacă pe viitor vom reuşi să atragem fonduri europene, bine. Dacă nu, când vor avea toată suma, căci deocamdată au doar jumătate, vor face reabilitarea pe banii lor", zice administratorul asociaţiei.
Pentru că, până la urmă, cu sau fără bani europeni, reabilitarea energetică se amortizează singură...