Mănăstirea Prislop şi Episcopia Devei şi Hunedoarei au pierdut procesul declanşat în vara anului trecut la Tribunalul Bucureşti pentru anularea drepturilor intelectuale asupra mărcii "Arsenie Boca" deţinute de doi orădeni, Andor Sandor (alias Alexandru Talpoş) şi Diana Talpoş.
Practic, instanța a respins ca neîntemeiată solicitarea reprezentanților bisericii. Hotărârea Tribunalului Bucureşti a fost pronunţată joi, 11 iulie, însă nu este definitivă, reprezentanţii Bisericii Ortodoxe având posibilitatea să o atace la Curtea de Apel Bucureşti în termen de 30 de zile de la comunicare.
Mănăstirea Prislop şi Episcopia Devei şi Hunedoarei au înregistrat pe 8 iunie 2018 acţiunea pentru anularea drepturilor intelectuale deţinute de orădenii Andor Sandor/Alexandru şi Diana Talpoş şi de firma arădeană Pulse Escape (căreia cei doi i-au dat 1 an licenţa) pentru brandurile "Boca părintele", "Arsenie", şi "Pâinea noastră cea de toate zilele Pr. Pâine Arsenie".
"Este aberant să revendici drepturi de marcă asupra unei personalităţi. Aceşti indivizi s-au rezervat netemeinic pe un drept de marcă asupra numelui şi imaginii profitând că autoritatea europeană nu ştia cine a fost Arsenie Boca", a declarat, la acea vreme, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, preotul Gabriel Miricescu, referitor la motivul procesului.
Interdicţie suspendată
În paralel, Episcopia şi Mănăstirea au cerut instanţei să emită o Ordonanţă Preşedinţială prin care să ofere dreptul Bisericii să poată folosi imaginea părintelui Arsenie Boca în scop comercial până la soluţionarea procesului. În vara trecută, Tribunalul Bucureşti a respins cererea, dar în septembrie 2018 Curtea de Apel Bucureşti le-a dat dreptate.
"Episcopia şi Mănăstirea sunt îndreptăţite să folosească numele şi imaginea părintelui Arsenie Boca (...) în cadrul săvârşirii actelor comerciale cu produse (cărţi, pandantive, amulete, obiecte de cult, icoane etc) ce poartă numele şi imaginea în discuţie", au hotărât magistraţii, precizând că soluţia este "vremelnică, până la soluţionarea cauzei ce face obiectul dosarului aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia V Civilă".
"În condiţiile în care Tribunalul a pronunţat verdictul în caz, ordonanţa preşedenţială prin care se dădea dreptul Bisericii să folosească imaginea părintelui Arsenie Boca în scop comercial nu mai este valabilă şi, ca atare, din punct de vedere legal, nu mai poate să comercializeze produse având imaginea lui Arsenie Boca", a declarat BIHOREANULUI unul dintre avocaţii orădeanului Andor Sandor.
Cazul se află, însă, şi în atenţia Oficiului European de Proprietate Intelectuală, după ce, în decembrie anul trecut, Biserica Ortodoxă a solicitat să se declare nule mărcile înregistrate de către orădeni, invocând legislaţia europeană care prevede că numele unor personalităţi nu poate face obiectul drepturilor de marcă.
Pâinea şi evaziunile lui Andor
După cum BIHOREANUL a mai scris, numele şi imaginea părintelui Arsenie Boca au fost înregistrate în perioada 2016 - 2017 ca brand la Oficiul European de Proprietate Intelectuală de doi orădeni, Alexandru Andor şi Diana Talpoş, care au profitat de faptul că Boca n-a avut urmaşi, iar Biserica Ortodoxă Română nu îl canonizase încă, pentru a-i putea revendica ea numele. Brandul "Boca părintele" a fost înregistrat pe numele Dianei Talpoş, în timp ce marca "Arsenie", a fost înregistrată pe numele lui Andor, la fel ca şi marca "Pâinea noastră cea de toate zilele Pr. Pâine Arsenie", pentru care orădeanul a şi făcut un site cu acest logo.
Andor, asociat în numeroase firme, este în atenţia procurorilor DIICOT Oradea într-un dosar care priveşte o grupare evazionistă care ar fi fost coordonată chiar de orădean şi care ar fi provocat o pagubă de peste 34 milioane de lei în dauna bugetului de stat, adică aproape 8 milioane de euro. Potrivit datelor reţinute de procurori, gruparea a realizat cumpărări şi vânzări între mai multe firme, pentru a se pierde urmele celor care datorau plata TVA către stat. Pentru a încurca şi mai mult eventualele controale, actele societăţilor au fost distruse, iar firmele rebotezate şi cesionate altor persoane.
În total, DIICOT a inculpat 11 persoane şi 12 firme, Andor fiind acuzat şi de delapidare respectiv spălare de bani, după ce ar fi scos din firmele sale 8 milioane de lei, bani pe care i-a mutat apoi prin conturi personale pentru a le pierde urma. Procurorii au reuşit să-i pună sub sechestru doar pe un apartament şi un cont de câteva sute de lei.