Sâmbăta trecută, zi de mare doliu la Maternitate. Doar pentru unii, ce-i drept. După două decenii de ruină provocată, numai bună de folosit ca alibi de foştii şefi specializaţi în dirijarea pacientelor spre propriile cabinete private, policlinica unităţii, modernizată şi dotată la vârf, a fost inaugurată în prezenţa a două personaje ce-şi făcuseră aproape o marotă din acest obiectiv: primarul Ilie Bolojan (încă pe când era prefect observase că aici mai fojgăiau doar "fustele creţe" din Velenţa) şi fostul ministru al Sănătăţii, Cseke Attila (sub care, în doar doi ani, investiţiile făcute în spitalele din Bihor au ajuns să fie mai mari decât în precedenţii 20 la un loc).

Cine crede că banii au fost tocaţi aiurea n-are decât să meargă la faţa locului şi va rămâne uluit: policlinica Maternităţii e mult peste ceea ce se poate vedea în clinicile private. Aşa că primarul avea dreptate când concluziona că administraţia oraşului şi cea a spitalului şi-au făcut datoria, de acum fiind rândul medicilor să şi-o facă pe a lor, căci condiţii au.

Întâmplarea a făcut că în ajunul evenimentului cel mai turbulent medic (fie şi numai pentru că, fălindu-se cu titlul de profesor universitar, nu catadicsea nici măcar să participe la rapoartele de gardă, stricându-i şi pe alţii cu apucăturile lui) şi-a dat demisia, prilej pentru ca fostul ministru Cseke, ca succesorul său, Ritli Ladislau, să avertizeze că e timpul ca scandalurile din Maternitate să înceteze.

Nu doar pentru că dăunează grav sănătăţii pacientelor, dar în curând vor fi mortale chiar şi pentru medicii înşişi şi pentru asistente. Asta fiindcă din octombrie 2013 va intra în vigoare o directivă europeană conform căreia şi românii vor putea să-şi aleagă orice medic din UE şi să se trateze la el, fără a aştepta, ca până acum, aprobări de la CAS. Ce înseamnă asta? Că, practic, medicii orădeni nu vor mai concura doar cu "trenul de Cluj" ori cu confraţii din Debreţin, ci şi cu cei din Austria, Germania, Franţa etc. Oricine se va putea opri nu în Ungaria, ci la Viena, Berlin sau Lyon ca să-şi facă investigaţii şi să se trateze, singura condiţie fiind să nu depăşească internarea de zi. Iar asta fără să scoată un euro din buzunar, întrucât decontarea o va face spitalului ori clinicii de dincolo CAS-ul de acasă.

Va fi revoluţie, avertizează ministrul Ritli, dar oamenilor le convine. După ce adesea destui medici nu s-au sinchisit nici să-l salute pe bolnavul român, nici chiar la cabinetul privat, l-au programat aiurea, i-au încurcat analizele ori i-au greşit diagnosticul din neglijenţă, nu numai din neştiinţă, n-ar fi exclus ca frica de a-şi pierde veniturile să-i facă pe doctorii noştri mai politicoşi, mai grijulii, mai atenţi şi, de ce nu, mai pricepuţi. Dacă nu vor face deviză din "pacientul nostru, stăpânul nostru", vor da pur şi simplu faliment. E vremea, deci, să se schimbe.