A fost nevoie de un an de rateuri şi scandaluri în care au fost implicate Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate şi firmele IT contractate de aceasta pentru a se putea aplica şi în România, în sfârşit, un mod eficient şi civilizat de prescriere şi eliberare a medicamentelor, aşa cum există de multă vreme în ţările europene avansate.

De la 1 iulie, noul sistem va fi implementat în întreaga ţară, într-o primă fază urmând să funcţioneze în paralel cu cel clasic, al reţetelor scrise pe hârtii autocopiante în trei exemplare, pentru ca de anul viitor vechiul format să fie complet abandonat. BIHOREANUL vă prezintă în ce constă aşa-zisa reţetă electronică şi care îi sunt avantajele.

Pregătiri de economisire

Şeful Direcţiei de Sănătate Publică, Marius Pîrcioagă, spune că sistemul informatic de prescripţie electronică a început să fie pregătit de peste un an, printr-un proiect finanţat cu fonduri europene şi derulat de CNAS cu firma SIVECO. Bazele au fost puse înainte prin crearea, tot la nivel naţional, a aşa-numitului SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat) al CNAS, care cuprinde o evidenţă teoretic completă a medicilor, farmaciştilor şi, evident, a asiguraţilor, precum şi a tuturor afecţiunilor cunoscute.

Prescripţia electronică va funcţiona exclusiv la prescrierea şi eliberarea medicamentelor compensate şi gratuite, de la 1 iulie urmând să fie obligatorie pentru toţi medicii de familie şi medicii specialişti din unităţile de tip ambulatoriu şi pentru farmaciile cu circuit deschis care au contracte cu CAS.

"Pentru medici şi farmacişti nu implică eforturi deosebite, medicii de familie fiind dotaţi cu calculatoare încă din vremea când ministru al Sănătăţii era Eugen Nicolăescu, iar farmaciştii trebuind să aibă doar cititoare 2D, asemănătoare scanerelor care citesc codurile de bare în supermarketuri. În rest, medicii şi farmaciştii au nevoie doar de o imprimantă şi de o conexiune la internet, plus programul informatic instalat în calculatoare", spune Pîrcioagă, precizând că în ultimele săptămâni au fost organizate instructaje cu toţi cei 330 de medici de familie şi cei 603 farmacişti din judeţ.

Din perspectiva statului, la câteva luni după implementarea noului sistem se vor vedea şi rezultatele financiare, căci se vor evita "pierderile" cu 10-20 de procente, la fel cum s-a întâmplat şi în alte ţări. Asta pentru că nu vor mai fi posibile eliberări de medicamente unor persoane decedate sau prescripţii fictive. Economia se va simţi inclusiv la nivelul unui judeţ ca Bihorul, unde CJAS decontează anual medicamente compensate şi gratuite de 28 milioane de euro.

Riguros, dar simplu

Purtătorul de cuvânt al CJAS Bihor, Oana Ungur, descrie cum anume va funcţiona prescripţia electronică. "Bolnavul se prezintă la medicul de familie sau la medicul specialist, iar acesta, în momentul prescrierii, nu va mai folosi formularul clasic, ci va accesa on-line sau off-line sistemul pus la dispoziţie de Casă". Acesta prezintă multiple avantaje, inclusiv pentru că elimină sau reduce la minimum posibilitatea de a greşi în prescriere, pentru orice afecţiune sistemul având o listă predefinită de medicamente şi dozajele corespunzătoare. În plus, sistemul face automat şi corelaţii între medicamentele pentru o afecţiune şi cele pentru o alta, dacă omul are mai multe boli, precum şi între diagnostic, vârstă şi posibilele interacţiuni şi contraindicaţii ale medicamentelor. Mai mult, nu permite medicilor să scrie reţete incomplete.

După ce medicul completează reţeta pe calculator, o listează la imprimantă, într-un singur exemplar. Bolnavul ia documentul şi se poate adresa oricărei farmacii aflate în contract cu Casa, pentru a-i elibera medicamentele prescrise. Dacă farmacia are pe stoc numai o parte din medicamente, bolnavul nu va mai fi nevoit să le ia doar pe acelea şi să lase acolo reţeta, ci va putea primi medicamentele disponibile şi păstra reţeta pentru a le cumpăra pe celelalte din orice altă farmacie. Asta fiindcă orice reţetă poate fi "fracţionată", iar sistemul va reţine din lista prescrisă, spre decontare, doar medicamentele efectiv eliberate.

Soluţii de avarii

Sistemul ţine seama şi de posibilitatea unor accidente, precum "căderea" internetului, a curentului sau atacurile informatice. În asemenea situaţii, precum şi în cazul când consultaţia şi precripţia se face la domiciliul bolnavului (cazuri frecvente la sugari), medicul procedează la aşa-numita prescripţie off-line, în propriul calculator, pe care o validează la scurt timp, odată conectat la internet, în sistemul Casei.

Pentru a-i stimula pe medici să folosească prescripţia electronică, CNAS acordă şi bonusuri: pentru medicii de familie care prescriu cel puţin 70% dintre reţete în acest fel câte 100 de lei lunar, iar pentru cei care prescriu între 50% şi 70% câte 50 de lei lunar.

Sistemul a fost testat pentru a i se măsura şi rezistenţa la suprasolicitări. Simulările au arătat că poate fi accesat cu 10.000 de conectări pe secundă, ceea ce ar însemna 1,5 milioane de reţete pe zi, în condiţiile în care solicitarea reală este de cel mult 3,5 milioane reţete pe lună.

Fără boicot

15 Monica Vaida.jpgDeşi în primăvară organizaţiile medicilor de familie intenţionau să boicoteze aplicarea sistemului la nivelul întregii ţări, în Bihor patronatele şi asociaţiile profesionale au cooperat cu DSP şi cu CJAS. Asta nu înseamnă, totuşi, că nu mai sunt probleme. Monica Vaida (foto), preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din Bihor, spune că opoziţia iniţială s-a datorat dorinţei ca toţi medicii, nu doar cei de familie, ci şi cei specialiştii din ambulatorii, să aplice sistemul de la aceeaşi dată.

Apoi, o problemă a fost cea a greşelilor generate de sistemul CNAS, care încă nu poate preveni situaţii precum invalidarea fără motiv a calităţii de asigurat a unei persoane. "Se întâmplă să nu recunoască calitatea de asigurat a unui copil care împlineşte vârsta de 18 ani şi care, în bazele de date, apare automat ca fiind neasigurat. Deci vor trebui făcute ajustări", exemplifică doctoriţa. În fine, o a treia revendicare a fost "să se meargă în paralel cu reţetele clasice, pe hârtie autocopiantă în trei exemplare, până ce se vor acomoda toţi medicii".

Ceea ce se va şi întâmpla până în ultima zi a anului, căci din 1 ianuarie 2013 va funcţiona doar prescripţia electronică. Şi, de atunci, gata şi cu "greşelile" intenţionate, şi cu cele nedorite...


PAS PREMERGĂTOR
Spre cardul de sănătate

Prescripţia electronică este ultimul pas înaintea introducerii sistemului de carduri de sănătate, care vor "spune" tuturor cadrelor medicale dacă o persoană este asigurată sau nu, dar şi ce diagnostice a primit de-a lungul vieţii. Cardul va avea un cip pe care vor fi stocate toate datele despre istoricul medical al posesorului, inclusiv dacă acesta acceptă sau nu donarea de organe, grupa sanguină, alergii etc. Toate datele, de la fixarea unui diagnostic până la prescrierea şi eliberarea de medicamente, vor fi accesibile oricărei unităţi sanitare, medic de familie, medic specialist şi farmacist, astfel ca aceşti factori să poată urmări şi controla afecţiunile indiferent de locul unde se află pacientul, dar şi de starea - conştientă sau nu - a acestuia.