Tot răul spre bine! Seceta de peste an, urmată de ploile torenţiale care au distrus lanurile de grâu în restul ţării, dă speranţe fermierilor din Bihor.
Producţia mai mare cu 200 kilograme la hectar şi preţul kilogramului de grâu în creştere de la o zi la alta îi fac pe agricultorii din judeţ să se aştepte la un an agricol pe profit. "Recolta de anul acesta este mai bună, atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ, faţă de ultimii ani", spune Nicolae Hodişan, şeful Direcţiei Agricole Bihor.
Campania de recoltare
Combinele au fost alimentate, tractoarele au fost pregătite, depozitele au fost curăţate, rămâne doar să se oprească ploaia! Dacă în 2012 producţia a fost înjumătăţită de secetă, în 2013 preţurile s-au prăbuşit pentru că a fost criză de supraproducţie, iar în 2014 ploile au distrus recolta în pragul secerişului, de data aceasta fermierii bihoreni se aşteaptă la profit. "Pentru anul acesta estimăm o creştere cu circa 200 kilograme a producţiei de grâu la hectar", spune directorul Direcţiei Agricole, Nicoalae Hodişan (foto).
Potrivit calculelor, producţia medie va urca de la 4.250 la 4.450 kilograme la hectar. "Poate părea mult, dar nu este extraordinar. Fermierii din nordul judeţului se aşteaptă ca pe solurile cernoziomice din câmpia Nirului, care se întinde de la Şimian şi Valea lui Mihai până la Pişcolţ şi Carei, producţia să depăşească 9.000 kilograme la hectar", spune Hodişan. Adică dublul mediei pe judeţ!
Creşteri pe linie
În ciuda unui an agricol capricios, cu varianţii mari de temperatură, de la 15 la 30 grade Celsius de la o zi la alta, şi invers, fermierii se aşteaptă la recolte mai mari la toate cerealele plantate toamna trecută. "Spre deosebire de fermierii din ţară, pe noi ne-au ajutat extraordinar condiţiile climaterice. În ţară a fost secetă prelungită, după care, când să înceapă recoltatul, au venit ploile. Noi nu ne-am confruntat cu astfel de situaţii", explică directorul.
Pe acest fond favorabil, agricultorii bihoreni au început să recolteze, înainte de venirea ploilor, cantităţi de orzoaică şi orz mai mari cu circa 100 kilograme la hectare, adică undeva la 4.200 kilograme la hectar. La fel, agricultorii estimează o creştere record, cu circa 700 kilograme, până la 2.650 kilograme la hectar, în cazul producţiei de rapiţă.
În ciuda producţiilor în creştere, fermierii se feresc să spună dacă au un an agricol bun. "Producţiile la porumb, floarea soarelui şi sfeclă nu se pot estima deocamdată. Plantele sunt în etapa de vegetaţie şi, în funcţie de evoluţia vremii, se poate întâmpla orice", spune Hodişan.
Optimişti, dar la mila naturii
Cum în agricultură diferenţa între câştig şi pierdere stă în capriciile naturii, fermierii se tem să se bucure înainte să vadă recolta în hambar. Ioan Cuc, cel mai mare arendaş, care lucrează o suprafaţă de peste 7.000 hectare de teren agricol în Timiş, Arad şi Bihor, evită chiar să facă o estimare a producţiei. "Producţia a început bine, dar vremea e ciudată. În sudul ţării şi în Moldova au fost luni de secetă, după care în urmă cu două săptămâni s-a lăsat cu arşiţă, iar acum nu se mai opresc ploile. Să vedem ce va fi şi la noi...".
Primele semne sunt, totuşi, îmbucurătoare. Majoritatea fermierilor bihoreni estimează producţii de grâu mai mari decât anul trecut. "Sper să scoatem peste 5.000 kilograme la hectar, pentru că altfel lucrăm în pierdere. Dacă săptămâna aceasta se opresc ploile, săptămâna viitoare putem recolta", spune Peter Dorner (foto), fermier din zona Palota.
O producţie similară estimează şi Eugen Gal, fermier bihorean care cultivă circa 1.300 hectare de teren în jurul municipiului, pe amplasamente din Tărian, Giriş, Borş şi Episcopia Bihorului. "Am făcut tot ce a ţinut de noi, am investit în seminţe, tratamente, îngrăşăminte, tot. Normal ar fi să înregistrăm producţii de peste 5.000 kilograme la hectar".
De altfel, Gal a pregătit recoltatul investind într-un siloz cu o capacitate de 3.000 tone şi o magazie de 7.000 tone. "Ideea este să avem unde depozita producţia din câmp. Noi nu ţinem grâul pe stoc pentru a specula creşterea preţului. Vom vinde producţia pentru a plăti imputurile, sămânţa şi îngrăşămintele", spune bărbatul.
Se scumpeşte!
Oprimişti sau nu, fermierii bihoreni cad însă de acord asupra unui singur lucru: spre deosebire de ultimii ani, preţul grâului este în continuă creştere. Dacă la începutul săptămânii trecute acesta se situa în jurul a 0,6 lei pe kilogram, vinerea trecută ajunsese deja la 0,7 lei şi părea să urmeze un trend ascendent. Poate părea puţin la prima vedere, dar la o producţie de 5.000 kilograme la hectar, pe o suprafaţă de 100 hectare, ceea ce nu este mult, suma încasată în plus se ridică la 50.000 lei. Echivalentul a peste 11.000 euro!
Factorii care au generat scumpirea sunt multipli. Teoretic, fenomenul ar avea la bază producţiile reduse din ţară, care au diminuat oferta de pe piaţă în condiţiile în care cererea a crescut. În condiţiile globalizării, argumentul nu mai stă, însă, în picioare. "Poate că la noi a fost secetă, dar în restul Europei nu a fost. Producţiile din ţară nu influenţează preţul. Acesta este stabilit de marii traderi. De fapt, noi vindem la preţul pe care îl primim", spune fermierul Eugen Gal. Şi nu exagerează...
Bătălia grâului
Oricât şi-ar dori fermierii să poată influenţa piaţa, jocurile se fac cu mult deasupra lor. "Anul ăsta preţurile au crescut pentru că mulţi traderi au descoperit România. Până acum, partea de vest a România se confrunta cu o problemă de logistică, fiindcă este prea departe de ieşirea la mare, dar de când au scăzut tarifele pe linia ferată, afacerile s-au revigorat", spune agronomul Gyorgy Csaki Janos, un trader local de cereale.
El s-a trezit concurat de traderi puternici precum americanii de la Cargil, austriecii de la Raiffeisen Ware, arabii de la Agricover, olandezii de la Nidera, germanii de la Alfred Toepfer şi chiar companii chineze. "E o bătălie enormă pe cereale. Agenţii firmelor mari vizitează fermierii în teren şi le fac oferte. La cum văd eu, 80% din grâul românesc va ajunge în Asia şi Africa pe mare şi în Italia cu trenul", spune traderul.
Deşi concurat de firme mari, Gyorgy nu se teme că va rămână fără marfă. "Oamenii ştiu că degeaba obţin un preţ umflat de la trader dacă sunt apoi penalizaţi de acesta prin umflarea gradului de impuratate al grâului". Aşa, mulţi fermieri preferă să vândă local. Chiar dacă nu va fi foarte mare, măcar va fi un preţ cinstit...
CU PRISOSINŢĂ!
333.750
tone de grâu vor recolta fermierii bihoreni, de aproape 6 ori necesarul pentru pâinea bihorenilor
"60 de bani pentru kilogramul de grâu este puţin. La banii ăştia abia îţi acoperi cheltuielile cu sămânţa, îngrăşămintele şi tratamentele. Dacă s-ar trece de 70 de bani, ar fi în regulă"
Eugen Gal
BIHORUL AGRICOL
Cresc exploataţiile!
Conform evidenţelor Direcţiei Agricole, în Bihor există 300.000 hectare de teren arabil. Dintre acestea, cam 75.000 hectare au fost însămânţate în toamna anului trecut cu grâu, 11.000 hectare cu orz, 10.000 hectare cu ovăz şi 7 hectare cu rapiţă. În primăvară, producţiile au fost completate cu exploataţii cuprinzând 82.000 hectare cu porumb, 33.000 hectare cu floarea soarelui, 5.000 hectare soia şi 1.200 hectare sfeclă de zahăr. Suprafeţele cultivate sunt în creştere faţă de anul trecut cu circa 1.000 hectare la grâu şi porumb, 850 hectare la rapiţă, 500 hectare la sfeclă şi orz ş.a.
Creşterea se datorează finanţărilor europene pentru sprijinirea agriculturii alocate prin Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bihor. Pentru a putea atrage fonduri europene, fermierii s-au obligat la creşterea exploataţiei agricole. Asta nu înseamnă, însă, că producţiile vor creşte spectaculos. "Degeaba s-au extins suprafeţele agricole dacă fermierii folosesc tot grâu ţinut în pod de anul trecut, fără tratamente şi îngrăşăminte", spune fermierul Ioan Cuc.