La 28 de ani de la prăbuşirea regimului comunist, Muzeul Cetăţii şi Oraşului Oradea este gazda unei expoziţii de fotografii, cunoscute, mai puţin cunoscute şi inedite, realizate în Oradea şi Beiuş la sfârşitul lunii decembrie 1989. Posibilă în urma apelului făcut prin presă în urmă cu o lună, realizat din donaţiile martorilor care şi-au folosit aparatele de fotografiat în zilele tulburi ale loviturii de stat din 1989, expoziţia cuprinde peste 100 de instantanee.

În cadrul vernisajului a luat cuvântul directorul Muzeului Cetăţii şi Oraşului Oradea, Angela Lupşea, aceasta mulţumindu-le contributorilor şi arătând că "aici avem oameni care au scris istorie, dar şi alţii care acum o descoperă".

Cristina Puşcaş, muzeograf în cadrul aceleiaşi instituţii, a făcut un scurt istoric al evenimentelor petrecute la Timişoara începând cu data de 16 decembrie 1989. După câteva zile, "tinerii din Timişoara au sosit cu trenul la Oradea, pe vagoane erau scrise lozinci, iar în toate localităţile trenul încetinea. Însă în gara din Oradea acesta a fost aşteptat de un batalion de miliţieni înarmat, care nu a mai intervenit", a precizat Puşcaş.

Aceasta a mai amintit câteva din momentele petrecute în clădirea Primăriei orădene, între care numirea, de către Pavel Negruţ, a directorului de atunci al Teatrului, Mircea Bradu, ca primar, respectiv rostirea rugăciunii Tatăl Nostru de către cei aflaţi în piaţă la acel moment.

Cuvântul a fost dat mai multor persoane care au fost direct implicate în evenimentele de la Oradea sau au cunoştinţă despre desfăşurarea "revoluţiei".

"Noi, cei care am fost acolo, credem că am făcut o revoluţie. Am dus mai departe viaţa normală a oraşului. (…) Când a venit generalul Şchiopu (n.red. – Nicolae Şchiopu, comandantul Garnizoanei Oradea la acea vreme) cu TAB-ul, s-a produs rumoare. La balcon, el s-a adresat mulţimii cu stimaţi tovarăşi, iar lumea l-a huiduit", a povestit omul de cultură Mircea Bradu.

"A fost o revoluţie în sensul schimbării de sistem", l-a completat, mai apoi, generalul în rezervă Vasile Creţ, preşedintele Asociaţiei Veteranilor de Război.

Jurnalistul Florin Budea a rememorat şi el câteva din momentele ce i-au rămas în memorie, însă de la Bucureşti, unde era detaşat ca militar. "Am intrat în biroul secretarului general (n.red. – Nicolae Ceauşescu), m-am urcat cu bocancii pe biroul său şi am luat un ţurţure de cristal din candelabrul agăţat deasupra", a spus Budea. Ţurţurele este expus acum în cadrul expoziţiei (foto).

O altă piesă expusă alături de fotografii este un aparat de radio, de la care Dan Copăceanu, donatorul piesei, a spus că a aflat despre izbucnirea revoltelor de la Timişoara, ştire transmisă de Radio Europa Liberă.

Gheorghe Bungău, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Cadrelor Militare în Retragere şi Rezervă, filiala Bihor, a povestit că "la Săcuieni, postul de Miliţie era ocupat de oameni de o anumită culoare, iar armamentul şi muniţia fuseseră confiscate. Însă ele au putut fi evacuate la limită printr-o altă intrare şi s-a evitat tragedia. (…) Pe 22 decembrie am primit ordin să arestăm grănicerii, însă nu le-am pus cătuşele şi le-am dat haine civile ca să poată pleca la Bucureşti, la familiile lor".

Pavel Negruţ, prezent în Primărie pe 22 decembrie 1989, a amintit că "trenul cu studenţi de la Timişoara avea să fie aruncat în aer, ţiganii au spart prăvălii, (…) membrii Consiliului Popular Judeţean au fost adunaţi în sala mică a Primăriei şi puşi sub pază. (…) La noi nu s-a tras decât la aeroport, când şoferul unui camion cu carne nu a oprit la somaţie".

Expoziţia "Revoluţia în imagini" cuprinde fotografii şi obiecte donate de Ioan Degău, Alexandru Niţescu, Marian Antal, Biró Károly, Florin Budea, Dumitru Lazău şi Dan Copăceanu, ziarele vremii fiind puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai. Ea poate fi vizitată în cadrul Muzeului Cetăţii şi Oraşului Oradea, de marţi până duminică între orele 9 şi 17, în Corpul B, la etajul II, sala 13.

Pe 16 şi 17 decembrie, intrarea va fi liberă.