De la 1 ianuarie se schimbă totul! După amânări repetate, Guvernul Tudose a adoptat modificarea Codului Fiscal prin Ordonanţă de Urgenţă.

Reprezentanţii administraţiilor locale, sindicaliştii şi mediul de afaceri au protestat degeaba. Marea "revoluţie fiscală" se rostogoleşte înainte, antrenând valuri de nemulţumiţi cu efecte greu de prevăzut...

Revoluţia impozitelor

Ordonanţa pentru modificarea Codului Fiscal a fost adoptată miercurea trecută într-o şedinţă cu protestari huiduind sub geamurile Guvernului. Publicate vineri în Monitorul Oficial, măsurile sunt justificate prin implementarea programului de guvernare, elaborarea bugetului de stat pentru anul 2018 şi încurajarea rigorii fiscale. Printre ele se numără mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat, reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% şi majorarea plafonului microîntreprinderilor la 1 milion de euro, ceea ce înseamnă că vor plăti un impozit pe venituri de 1%.

Potrivit OUG, din 1 ianuarie 2018 contribuţiile pe salariul brut vor scădea de la 39,25% la 37,25%, iar 20 de puncte din procentul de 22,75% plătit până acum de angajator vor fi transferate la angajat. Obligaţiile de 35% datorate de acesta vor fi reţinute şi virate statului de angajator, iar procentul de 2,75% rămas în sarcina sa va fi diminuat la 2,25% şi transformat într-o aşa-zisă contribuţie asigurătorie, care va acoperi riscurile de şomaj, concediu medical sau creanţe salariale.

Pierderi de 9,25 milioane euro

Primarul Ilie Bolojan (foto) a atacat dur modificările. Potrivit acestuia, reducerea de la 16% la 10% a impozitului pe venit aplicat angajaţilor va provoca oraşului pierderi de 9,25 milioane euro pe an. "Dragnea ne-a luat podul Centenarului şi pasajul peste şoseaua de centură", a protestat edilul într-o conferinţă de presă.

Bolojan a explicat că din aceşti bani oraşul ar fi putut construi în fiecare an un spital de dimensiunile Centrului Oncologic, un campus şcolar cât cel al Colegiului Partenie Cosma sau ar putea reabilita 20 de străzi de pe dealuri. Edilul a calificat reducerea IVG, din care bugetul local încasează 41,75%, drept "cea mai dură măsură luată de un guvern împotriva administraţiilor locale în ultimii 10 ani".

Conform evidenţelor, încasările oraşului din IVG au crescut în perioada 2011-2017 de la 24,1 milioane euro la 39 milioane euro prin stimularea înfiinţării de locuri de muncă în parcurile industriale, prin creşterea naturală a salariilor şi prin majorarea salariului minim pe economie. Cum Primăria plănuia să încaseze anul viitor 43 milioane euro din IVG, diminuarea acestuia cu 40% ar reduce încasările la numai 27,5 milioane euro, provocând oraşului o gaură de 15,5 milioane euro.

Compensare formală

Pentru a îndulci hapul, premierul Mihai Tudose a promis primarilor compensarea veniturilor pierdute până la nivelul IVG din 2017. Compensaţia va fi însă diminuată cu jumătate din excedentul aflat în conturile primăriilor la 31 decembrie 2016, pedepsind - practic - localităţile cu economii. Cum Oradea a închis anul trecut cu 10,5 milioane euro în cont, compensarea cuvenită oraşului va fi de doar 5,25 milioane euro. Aşadar, dacă la diferenţa de 5,25 milioane euro adăugăm cele 4 milioane euro, reprezentând creşterea IVG care nu se va mai realiza, pierderea oraşului va fi de 9,25 milioane euro. Numai în 2018!

"Pentru a putea pune în operă cele 100 de proiecte propuse pentru Centenar va trebui probabil să majorăm taxele pe proprietate, poate vom elimina facilităţile acordate firmelor din parcurile industriale şi este foarte posibil să operăm o reducere a cheltuielilor de personal", a concluzionat Bolojan.

"Ca la Radio Erevan"

"Revoluţia fiscală" s-a lăsat şi cu proteste. Peste 300 de sindicalişti din administraţie şi din firme private afiliaţi Blocului Naţional Sindical Bihor au manifestat joia trecută în faţa Prefecturii, cerând anularea OUG care transferă plata contribuţiilor integral pe angajat. "Celor mai mulţi le vor scădea salariile, iar dacă angajaţii vor menţine brutul, în cel mai bun caz unii angajaţi vor câştiga 2 lei în plus", a spus liderul BNS Bihor, Nicolae Morgovan (foto), agitând două bancnote de câte 1 leu.

Sindicaliştii se tem că angajatorii le-ar putea reţine 35% din salariu fără a vira banii statului şi vor ajunge să îşi plătească spitalizarea dacă se îmbolnăvesc, sau nu se vor putea pensiona la limită de vârstă pentru că nu vor avea destulă vechime. "E ca la Radio Erevan, guvernanţii susţin că ne vor binele, iar noi nu vrem să ni se facă acest bine", rezumă Morgovan.

Culmea, nici angajatorii nu agreează "revoluţia fiscală". "Problema e că vor trebui refăcute contractele de muncă, cu toată birocraţia care ţine de platforma Revisal, şi că impozitele plătite în Oradea se vor vedea într-o mai mică măsură în plan local, iar primăriile vor depinde mai mult de Bucureşti", spune patronul Optimedia, Marius Pantiş.

"Dragnea nu ia nimic de la oraş"

Criticile n-au făcut decât să îndârjească PSD-iştii. "Codul Fiscal şi Liviu Dragnea nu iau nimic de la oraş!" a replicat joi liderul PSD Bihor, Ioan Mang (foto), care l-a făcut populist pe primarul Bolojan pentru afirmaţia despre cele 100 proiecte dedicate Centenarului. "Există vreun orădean care poate să spună care sunt cele 100 proiecte? Nu există. Nu le are şi nu ştie nici el care sunt", a acuzat Mang.

Şeful PSD Bihor neagă că diminuarea IVG va afecta primăriile, deşi acest lucru a fost reclamat inclusiv de primăriţa PSD-istă a Capitalei, Gabriela Firea, şi prevede că bugetele locale vor fi îndestulate după majorarea salariului minim de la 1.450 la 1.900 lei.

Mang e convins că firmele vor mări salariile brute, iar cele nete se vor menţine. "Ăla care nu va mări salariul brut nu se poate numi om de afaceri, e speculant", a spus pesedistul, precizând că modificările Codului Fiscal au ca scop întărirea disciplinei fiscale, nu creşterea salariilor. "Totuşi, nicio creştere a salariului nu poate fi considerată derizorie, chiar dacă e de 2 lei. Sunt 2 lei primiţi, nu 25% din salariu şi pensie luaţi", a spus Mang.

Atât doar că Guvernul Tudose nu are niciun merit în asta. Are, în schimb, asupra stopării investiţiilor, deprecierii leului şi creşterii inflaţiei. Ca la "revoluţie", adică...

SE SOCOTESC BUGETELE

"Angajaţii vor câştiga la fel!"

Modificarea modului de impozitare a salariilor determină angajatorii bihoreni să-şi revizuiască bugetele luând în calcul atât transferul contribuţiilor la angajat, cât şi majorarea salariului minim la 1.900 lei.

"Bugetul pentru salarii al Primăriei va creşte cu circa 4%", zice directorul economic Eduard Florea. Potrivit simulărilor, majorarea salariului minim va aduce 98 lei în plus angajaţilor de la baza piramidei. În schimb, măsura va diminua cu 273 lei salariul net al angajaţilor retribuiţi cu 2.500 lei brut, respectiv cu 403 lei salariul net al celor plătiţi cu 3.500 lei brut. Pentru a câştiga la fel, salariile brute ale acestora ar trebui majorate la 2.986 lei, respectiv 4.196 lei. Decizia va fi luată de Consiliul Local.

Companiile multinaţionale de pe platforma industrială aşteaptă de la firmele-mamă poziţia privind majorarea salariului brut. Situaţia e cu atât mai încurcată cu cât multinaţionalele şi-au închis bugetele încă din luna octombrie, iar amânarea cu câteva luni a majorării salariului brut la firme cu sute de salariaţi înseamnă economii consistente.

Există, însă, şi companii în care decizia a fost deja luată. "Nu avem pe nimeni cu salariul minim. Bugetul de salarii pe 2018 a fost stabilit deja de o lună şi ne ţinem de el. Acolo unde salariul net dă cu plus, aşa va rămâne, iar acolo unde dă cu minus, la fel", spune directorul firmei Decitex, Cătălin Popa (foto).

În general, patronii bihoreni înclină să crească salariul brut pentru ca angajaţii să-şi păstreze venitul net. "Mie nu-mi trebuie directivă de la Bucureşti ca să am grijă de oamenii mei. Vom mări brutul, iar angajaţii vor câştiga la fel", afirmă patronul Optimedia, Marius Pantiş. Poziţia e împărtăşită şi de reprezentanţi ai unor firme precum Congips sau Selina.