Procesul Rodicăi Stănoiu cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), aflat pe rolul Curţii de Apel Oradea, în care aceasta contestă calitatea de colaborator al Securităţii, a avut, miercuri, un nou termen, în care magistraţii au avut de stabilit probele de înscrisuri care vor fi comparate cu notele informative către fosta Securitate semnate cu pseudonimul Sanda şi imputate fostului ministru al Justiţiei.

Fostul ministru Rodica Stănoiu, prezent la proces împreună cu soţul, Ştefan Stănoiu, în calitate de avocat, a solicitat ca pe lângă dosarul întocmit în anii 80 pentru obţinerea paşaportului la fosta Direcţie a Paşapoartelor şi pus la dispoziţia experţilor grafologi de CNSAS, să fie acceptate ca documente de comparaţie declaraţia de avere, respectiv cea de necolaborare cu Securitatea.

Cele două documente au fost analizate şi în 2006, înainte ca CNSAS să emită decizia de colaborare, prima dată de către experţi independenţi iar apoi de Laboratorul interjudeţean de expertize criminalistice Bucureşti. În ambele cazuri, rezultatul a fost acelaşi, şi anume că scrisul este acelaşi cu cel din notele informative semnate cu pseudonimul Sanda. La data respectivă, însă, Rodica Stănoiu a contestat veridicitatea expertizelor, pe motiv că au fost întocmite de experţi "cu reputaţie îndoielnică".

La termenul de miercuri, la fel ca la precedentele dezbateri, Stănoiu a încercat să convingă judecătorii să respingă dosarul de la Direcţia Paşapoarte, aducând diverse argumente, ba că în respectivele documente nu ar fi scrisul ei, ba că nu ar fi acte autentice, solicitarea generând o dezbatere aprinsă între Mihai Ionescu, reprezentantul CNSAS, pe de o parte, şi soţii Stănoiu, pe de alta.

"În ipoteza în care altcineva a întocmit şi semnat cererea pentru paşaport a doamnei Stănoiu şi în urma expertizei se va dovedi că scrisul este acelaşi cu cel din notele informative către Securitate, atunci să înţelegem că miliţianul sau securistul cu pricina de la Direcţia de Paşapoarte este, de fapt, informatoarea Sanda, nu?", a întrebat Mihai Ionescu, moment în care soţul Rodicăi Stănoiu a izbucnit. "Daţi-mi voie să răspund eu: această concluzie se poate explica numai prin faptul că şi documentele din dosarul de paşapoarte şi notele informative sunt opera unei plastografii recente, a CNSAS, şi sunt făcute ca să o discrediteze pe doamna Stănoiu", a fost replica lui Ştefan Stănoiu.

La rândul ei, Rodica Stănoiu a ţinut să specifice în faţa judecătorilor orădeni faptul că ar fi victima unui şantaj politic practicat de CNSAS, instituţie care, în opinia ei, a fost special înfiinţată în acest scop. "E o instituţie creată pentru şantaj politic şi care mănâncă pe degeaba banii contribuabililor, care trebuie să fie...", a spus fostul ministru, oprindu-se însă înainte să termine fraza în care probabil ar fi cerut desfiinţarea CNSAS. 

Judecătorii au decis, în final, să împace ambele părţi şi, ca atare, au acceptat să trimită la Bucureşti, pentru expertizare, atât documentele întocmite de Rodica Stănoiu în anii 80 pentru obţinerea paşaportului la fosta Direcţie a Paşapoartelor, aşa cum a cerut CNSAS, cât şi declaraţia de avere respectiv cea de necolaborare cu Securitatea, propuse de fostul ministru al Justiţiei.

Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 15 decembrie, termen până la care Stănoiu trebuie să depună la instanţa orădeană cele două documente la care a făcut referire, urmând ca acestea să fie ataşate la dosarul care va fi înaintat Institutului Naţional de Criminalistică, pentru expertizare.