În sudul Italiei, naşii locali ai Mafiei sunt aşa numiţii padrino, proveniţi din popor şi prin urmare, fireşte, populari. Locuitorii aşezărilor înapoiate le acordă respect pentru că din ceea ce iau de la bogaţi "dau" şi la săraci, ba le şi stipendiază serbările locale. Guvernul pus de "capo" Liviu Dragnea nu mi se pare prea diferit de mafia tradiţională din Sicilia, Calabria şi Sardinia, oricum s-ar numi ea.
Format din "soldaţi" fără personalitate recrutaţi din provincii, mulţi cu figuri pe măsura CV-urilor tenebroase ori în cel mai fericit caz lacunare, inexpresive, taraţi de evidente dificultăţi de exprimare (dacă vi se pare neimportant vă amintesc că, apud Humboldt, limbajul e motorul gândirii), noul Guvern a aruncat din prima zi poporului tăieri de taxe şi sporuri la pensii şi salarii, pentru ca din a doua să recupereze o parte din bani de la "obezii" cu venituri mai mari. Altfel spus, îndestulează nevoile fiziologice ale maselor, o "dresează" cu zăhărelul aşa încât să accepte, eventual să nici nu sesizeze, când marii boşi vor dezlănţui marele jaf.
Faptul că destinele naţiunii sunt la mâna unor miniştri fără nicio anvergură intelectuală şi profesională, mult sub nivelul celor ai lui Văcăroiu din anii ’90 şi chiar sub Bocii anilor 2000, mi se pare o ruşine pe care cândva o vor consemna manualele de istorie. Veţi spune, probabil, că fac un nedrept proces de intenţie unui guvern nou, deşi cutumele mioritice ar impune clasica "perioadă de graţie" de 6 luni. Dar, serios, să ne prefacem că nu ştim ce va urma, mai ales că viitorul a şi început deja?
Imediat după alegeri, mafia PSD şi-a şi arătat adevărata faţă, atent fardată în campanie. Votul bate legea, a decretat Dragnea, ţipând obsedant că i se cuvine funcţia de premier, dar legea strâmbă ţine cont, nedrept, de cazierul penal, împiedicând un piroman să devină şef peste Pompieri şi un violator să ajungă director la şcoala de fete. E strâmbă legea? Nu-i nimic, o va îndrepta "consigliere" Ciorbea şi, poate, Cuppola de la CCR!
N-a reuşit să-şi pună premier pupila din Constanţa, dar a făcut-o chelăreasă peste un mega-minister ce va cheltui o treime din bugetul ţării. L-a ameninţat pe preşedinte ca un derbedeu plin de testosteron în spatele şcolii. A predicat cu patos mistic "programul de guvernare" încât acesta a ajuns ca o Biblie ce conţine în ea însăşi răspunsurile la toate întrebările fundamentale, luminând inclusiv cum poţi lua la nesfârşit monedele din puşculiţă fără să pui nimic în ea. Crede şi nu cerceta, aceasta e esenţa "programului"! Tot imediat după preluarea ministerelor a aruncat diversiunea că tehnocraţii cei răi ar fi închis 100 de spitale de nu se pogora Mesia, deşi El Însuşi şi-a luat aliat PSD-ul unguresc care chiar a închis, pe bune, 69 de spitale.
Petarde, fumigene, artificii, adică circul, vor defini politica autohtonă cel puţin în acest an, dacă nu cumva în toţi cei patru ce urmează. Cum majoritatea alegătorilor, 62%, nu s-a urnit la vot, considerând că politica "nu e treaba noastră", România a devenit o "Cosa Nostra" a unor guvernanţi cu uitături şi apucături deloc de bun augur.