După opt ani în care sistemul uninominal a transformat Senatul şi Camera Deputaţilor în adăposturi pentru penali şi azile de psihiatrie, alegerile parlamentare din 11 decembrie marchează revenirea la votul pe liste judeţene, ceea ce creşte importanţa forţei partidelor.

După încheierea perioadei de înregistrare a candidaţilor la Biroul Electoral Judeţean, BIHOREANUL vă prezintă cum s-au adaptat acestea noii situaţii, majoritatea punând pe liste figuri uzate şi compromise, şi vă dezvăluie strategiile gândite de fiecare pentru a stoarce cât mai multe voturi. Acuzate că toate sunt "aceeaşi mizerie", unele au făcut totuşi schimbări, unele doar le mimează, sperând ca trucul să treacă neobservat, iar altele participă doar pentru a încurca şi mai mult lucrurile...

Vrerea şefului

Cu toate că şeful PSD Bihor, Ioan Mang, nu candidează pe 11 decembrie, pe motiv că nu vrea să "perturbe" activitatea Consiliului Judeţean, unde e vicepreşedinte, faptul că şi-a impus candidaţii favoriţi sare în ochi. După o procedură alambicată, menită să dea aparenţa democraţiei interne, lista pentru Senat e deschisă de un personaj pe care abia l-a "uns" şef peste organizaţia municipală Oradea, Florian Bodog, prodecan al Facultăţii de Medicină, secondat cu şanse mici de fostul şef al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Felix Cozma. Preferinţa pentru Bodog arată că PSD-iştilor nu le pasă de pasivul acestuia: faptul că a fost dovedit ca impostor universitar nu contează, propriul electorat fiind socotit inapt să înţeleagă gravitatea unui furt intelectual.

La Deputăţie, lista o deschide anodinul fost primar al comunei Drăgăneşti, Gheorghe Bogdan, mult sub statura unui "făcător de legi", başca perdant în alegerile pentru Primăria Beiuşului, suflată de un PNL-ist care îşi făcuse, practic, campanie o singură zi. Locul doi l-a obţinut o altă favorită care a obţinut bunăvoinţa lui Mang, Adelina Coste (foto), deşi în lupta pentru Primăria Oradea abia a scos jumătate din scorul partidului la Consiliul Local. E clară, deci, ignorarea criteriului de performanţă, ceea ce a şi stârnit în organizaţie o revoltă cu efecte previzibile: la fel ca în iunie, destui pesedişti zic că din cauza fostei PDL-iste nu vor vota lista. Pe locul trei e deputatul Ioan Roman, iar Dumitru Gherman, un pensionar provenit din Partidul Socialist al Muncii, ocupă locul patru, aproape sigur neeligibil.

Ca în toată ţara, PSD Bihor îşi propune să nu întărâte electoratul la vot, aşa încât să câştige cu activiştii, cei mai numeroşi şi disciplinaţi. Ca urmare, planul e să "recite" programul de guvernare în cât mai dese conferinţe de presă, Bogdan şi Roman să aibă întâlniri "pe zone", Bodog şi Cozma în Oradea, iar Adelina Coste, pentru a nu le aminti orădenilor originea portocalie, să fie detaşată în judeţ, unde să propage promisiunile de măriri de pensii, dar şi pentru a-i încondeia pe Iohannis, Cioloş şi, nu în ultimul rând, "dictatorul Bolojan", singurul adversar real în plan local.

Strategia lui Bolojan

După dezertarea la PSD a submediocrului Liviu Laza Matiuţa şi vociferările Luciei Varga, refugiată la Constanţa ca "social-democratul" Petru Filip la Vrancea, PNL Bihor se laudă că, la fel ca la locale, prezintă o garnitură schimbată în proporţie de o treime. Dacă din "politeţe" l-a plasat cap de listă la Senat pe Cornel Popa, în ciuda unui mandat dezastruos la CJ, iar la Deputăţie pe Gavrilă Ghilea, planul iniţial al lui Ilie Bolojan era ca un loc eligibil, tot pentru Cameră, să revină ministrului Transporturilor, Sorin Buşe, care a asigurat Bihorului investiţii de 400 milioane euro pentru centura metropolitană a Oradiei, cea a Aleşdului şi cea de Beiuş-Ştei.

Cum, însă, tehnocratul vrea să-şi ducă la capăt mandatul, locurile II şi III au revenit Floricăi Cherecheş şi lui Ioan Cupşa, iar pe IV a urcat o "rezervă", avocatul beiuşean Kiss Janos. La Senat, după Popa urmează profesorul universitar Nicolae Suciu (foto), un aleşdean stabilit în Bucureşti, unde conduce Maternitatea Polizu şi Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului. Intenţia lui Bolojan e evidentă: dacă PNL ajunge la guvernare, îşi asigură "intrări" pentru a rezolva probleme atât de infrastructură rutieră, cât şi sanitară.

Ca de obicei, în campanie liberalii vor să aibă contact direct cu alegătorii, vinerea trecută, de altfel, chiar Bolojan conducând o echipă în zona Salontei. În plus, vor exploata în premieră reputaţia principalilor primari din judeţ, puşi pe liste pentru a transmite spre candidaţii eligibili popularitatea proprie. Bolojan, de pildă, încheie lista la Senat, iar la Deputăţie figurează edilii din Sântandrei, Tinca, Aleşd şi Ştei.

Partid "evanghelizat"

După ce la locale a obţinut, cu doar doi reprezentanţi, funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean pentru Traian Bodea, ALDE a realizat că, totuşi, puţinii săi aleşi locali nu pot aduce suficiente voturi pentru accederea în Parlament. Conştient de situaţie, la lansarea listelor, Bodea i-a şi avertizat: "Să nu fim în situaţia să excludem consilieri locali pentru că nu s-au implicat cum trebuie!".

Aşa că, din acelaşi motiv, a schimbat placa: şeful filialei, care s-a săturat deja de CJ, unde s-a descoperit inutil pe lângă Pasztor şi Mang, s-a pus pe primul loc la Senat, iar cap de listă la Deputăţie a impus un tânăr pastor adventist, George Doca (foto). Pe locuri deşi neeligibile, dar vizibile, mai sunt şi alţi coreligionari penticostali ai lui Bodea, precum fosta şefă de cabinet a lui Radu Ţîrle de la CJ, Camelia Gaciu, ori profesorul Adrian Mohuţ.

Ca urmare, e limpede că ALDE va vâna voturile comunităţilor evanghelice. "Eu nu pot să contez pe altcineva decât pe Dumnezeu şi pe dvs.", a şi zis Bodea, fixând ca temă electorală, pe lângă contestarea tehnocraţilor, subiecte precum "nu vrem să vedem copii adoptaţi de homosexuali, nu vrem să vedem bărbaţi ţinându-se de mână". Totul cu un singur scop, de altfel mărturisit: după 11 decembrie, "tăricenii" să împartă guvernarea cu PSD şi UDMR.

Aceeaşi treime

Acelaşi obiectiv îl are şi UDMR, dar şi aceeaşi problemă: a ajuns în pană de voturi. Deşi localele au demonstrat că tot mai puţini maghiari aleg UDMR, lămuriţi că politicienii Uniunii nu sunt cu nimic diferiţi de ai partidelor "româneşti", în Bihor locurile eligibile le-au păstrat tot cei trei actuali parlamentari. Atâta doar că Cseke Attila e primul la Senat în locul Rozaliei Biro, mutată a doua la Deputaţi, după Szabo Odon. Toţi trei sunt creaţii ale fostului baron Alexandru Kiss, fiind martori în procesul de corupţie al acestuia doar pentru că DNA a finalizat dosarul fără ambiţia de a-i cerceta şi pe ei, sau pentru că faptele s-au prescris. Întocmai ca în vară, Szabo, Cseke şi Biro susţin că listele reprezintă o "selecţionată a comunităţii" cu "specialişti" din varii domenii, dar aceştia sunt distribuiţi numai în roluri de figuranţi.

Deşi UDMR şi-a croit cu ajutorul PSD şi PNL o lege specială, a pragului alternativ, ce-i permite să intre în Parlament dacă face 20% în 4 judeţe, spaima udemeriştilor e că alunecă în premieră sub pragul psihologic de 5%. Speriaţi de scăderea încrederii maghiarimii, boşii UDMR apasă acum pe două pedale. În plan administrativ îngroaşă izbânzile celor 100 de zile ale lui Pasztor Sandor la şefia Bihorului, iar în plan politic promovează scenariul clasic al "patriei în pericol", dar pe care ei o salvează.

Că UDMR stă mai prost decât oricând susţine şi Csomortanyi Istvan (foto), preşedintele PPMT Oradea, partid care, surprinzător, nu a mai depus liste la alegeri. "UDMR va încerca să joace cartea maghiară, acum i-a apucat patriotismul transilvan. Va fi o campanie murdară şi nu am dorit să expunem maghiarimea din Bihor la aşa ceva. Nici pe departe nu dorim să salvăm UDMR, care oricum o să aibă soarta sa, ci vrem numai să nu fim acuzaţi că devenim noi groparii lor", explică Csomortanyi. Ca atare, în următoarea lună, alegătorii maghiari şi români din judeţ vor fi bombardaţi cu mesaje etnice, gen "Salvăm Oradea de Bucureşti", menite să-i strângă pe cei dintâi alături de UDMR, dar şi "să-i scoată pe români din fire".

Facebook iese în stradă

A cincea formaţiune cu şanse, USR, porneşte în Bihor cu handicapul lipsei de notorietate, de identitate şi de organizare. Avându-i capi de listă la Senat pe avocatul Cristian Rus, iar la Deputăţie pe notarul Silviu Dehelean, secondat de fosta candidată independentă la Primărie, Nadia Pal (foto), USR va exploata notorietatea acesteia, câştigată în războiul cu Nutripork. În condiţiile în care numărul bihorenilor care au auzit despre Nicuşor Dan e mic, iar al adepţilor şi mai redus, preşedintele filialei, Alex Flora, spune că strategia are în vedere două direcţii: intensificarea activităţilor pe Facebook, dar şi ieşirea în stradă, cu ambiţia "să fim prezenţi cel puţin în toate oraşele din judeţ".

Dacă vor reuşi "salvatorii României" să se facă cunoscuţi şi mai ales să convingă rămâne de văzut după 11 noiembrie, când campania va începe într-o indiferenţă şi neîncredere în "clasa politică" fără precedent. Evident, spre satisfacţia politicienilor care ar vrea ca la urne să se prezinte numai propriii activişti şi cât mai puţini nepoftiţi din rândul alegătorilor tot mai greu de controlat...

ŞI ALŢII
În marja de eroare

În Bihor şi-au mai înregistrat candidaţi la scrutinul legislativ încă cinci partide. PMP-ul condus de fostul PPDD-ist Ioan Hulea, cap de listă la Deputăţie, nu are nume sonore, chiar şi deschizătorul listei la Senat, un anume Paul Purea, tot ex-PPDD, nefiind ştiut de puţinii membri ai organizaţiei. PER-ul fostului PNL-ist Cristian Bodea suferă de acelaşi handicap, inclusiv Bodea candidând în Bucureşti pentru a evita eşecul în propriul judeţ. În Partidul Alianţa Noastră România par să nu existe bihoreni, listele sale conţinând nume ca Burculeţ, Năftănăilă, Emciuc, Prioteasa etc. Pe ceva mai mult se bazează PRU, formaţiunea naţionalistă patronată de Sebastian Ghiţă şi construită aici pe scheletul PRM: la Cameră deschide lista avocatul Ioan Romoşan, iar la Senat psihiatrul Gavril Cornuţiu. În fine, deşi în ultimii ani părea decedat, şi PRM şi-a încropit liste, dominate însă de pensionari anonimi.