Calea Republicii a fost pusă în plasă. Rămâne doar s-o ia cineva acasă! În doar două săptămâni, nu mai puţin de trei clădiri emblematice ale oraşului au fost acoperite cu materiale speciale, ca să nu se prăbuşească în creştetul orădenilor.

Iar lista imobilelor "pansate" creşte direct proporţional cu numărul imobilelor care pun în pericol viaţa trecătorilor!

Faţa(da) sub mască!

Metoda acoperirii unei clădiri cu plasă a fost împrumutată de la şantierişti. La lucrările făcute în zonele aglomerate muncitorii înveleau în plase de protecţie clădirile în lucru ca să nu se desprindă bucăţi de tencuială din zid şi să cadă peste trecători. Clădirea hotelului Parc a fost prima care, în urmă cu patru ani, a fost ascunsă sub plase de mascare, iar asta doar după ce o femeie era să fie ucisă de o bucată de tencuială desprinsă de pe acoperiş.

Ieftină şi rapidă, metoda s-a răspândit rapid. Astăzi, pe Corso pot fi văzute nu mai puţin de şapte clădiri "ambalate" în material de protecţie, iar numărul lor e în continuă creştere. În ritmul în care decurge "cosmetizarea", până în vară strada Republicii va putea ajunge prima arteră pietonală din ţară cu "masca pe figură". Din păcate, nu pentru că s-ar lucra la reabilitarea clădirilor!

08 lipoveanu.jpg"Plasa este o măsură de protecţie, dar nu rezolvă problema faţadei. Problema asta se poate rezolva doar investind o groază de bani în lucrări de renovare", spune Adriana Lipoveanu (foto), şef serviciu Control calitate lucrări din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii.

Mai mare ca impozitul

Pentru a face rost de bani pentru lucrări, Consiliul Local a instituit, la iniţiativa conducerii Primăriei, o taxă specială pe faţadele părăginite, urmând ca banii adunaţi să fie folosiţi pentru renovări. Taxa a intrat în vigoare la 1 ianuarie şi se calculează pe metru pătrat de suprafaţă construită.

Un calcul aproximativ făcut de angajaţii municipalităţii arată că suma ce poate fi colectată din această taxă poate fi şi de trei ori mai mare decât impozitul pe proprietate. "Am făcut o simulare şi, pentru un apartament din zona zero, dacă impozitul datorat Primăriei este undeva la 50 de lei, taxa specială poate depăşi cu uşurinţă 150 de lei", zice Doina Lucaci, şeful biroului Patrimoniu din cadrul Administraţiei Imobiliare Oradea.

08 Miculescu.jpgDeşi taxa specială este deja în vigoare de trei luni, municipalitatea nu ştie nici acum cu precizie cine şi cât datorează bugetului local pentru neîngrijirea faţadelor. Cu atât mai puţin cât se va aduna anual la nivelul întregului oraş! "Nu avem încă o imagine exactă cu privire la suma care se va colecta din taxa pe faţadele nereabilitate", recunoaşte Tănase Miculescu (foto), directorul de finanţe al Primăriei.

Inventarul ruinelor

Primarul Ilie Bolojan spune că municipalitatea va începe să facă încasări abia în cea de-a doua jumătate a anului, cel mai probabil din iulie. "Am comandat un studiu care este în lucru. Abia după ce va fi finalizat şi avizat de Direcţia pentru Protecţia Monumentelor, vom avea o listă exactă cu toate clădirile ale căror faţade trebuie refăcute. Apoi, fiecare orădean va primi acasă o înştiinţare cu cât are de plătit", susţine primarul.

Spre exemplu, dacă imobile precum cele unde se află restaurantul Astoria sau Episcopia Greco-Catolică vor fi scutite de plata taxei deoarece faţada lor a fost reabilitată de curând, celelalte clădiri din zona centrală vor fi supra-taxate. Proprietarii vor fi buni de plată până la finalizarea lucrărilor şi recepţionarea lor. Ţinta municipalităţii este ca anual să fie reabilitate măcar patru clădiri...

Pe bani împrumutaţi

08 beltechi.jpgBanii încasaţi din taxa specială vor constitui venit la bugetul local şi, pentru că municipalitatea nu poate finanţa intervenţii la o proprietate privată, vor fi alocaţi Fundaţiei pentru Protecţia Monumentelor Bihor. "Din aceste fonduri, fundaţia va plăti lucrările de reabilitarea a faţadelor în locul orădenilor care nu pot sau nu vor să-şi achite partea lor de contribuţie", zice Cristian Beltechi (foto), şeful compartimentului Locuinţe din cadrul AIO. Alocările de fonduri vor funcţiona ca un fel de împrumut cu garanţie imobiliară acordat fără dobândă pe o perioadă de 5 ani, perioadă în care fundaţia va pune ipotecă asupra apartamentului.

Proprietarii imobilului din Piaţa Unirii 5 vor fi primii orădeni astfel creditaţi de către Fundaţia pentru Protecţia Monumentelor. "Proprietarii de aici au investit din banii proprii în reabilitarea reţelelor de apă din imobil, iar acum vor să refacă şi faţada. Săptămâna aceasta vor confrunta ofertele firmelor de construcţii şi, în funcţie de preţ, vor alege cu cine lucrează", zice Beltechi.

Pentru că în Oradea s-au făcut prea puţine lucrări similare, costurile sunt greu de apreciat. "Dacă ne orientăm după devizele de la clădirea Mănăstirii Ursulinelor, care a avut însă mult mai multe ornamente de refăcut, putem spune că investiţia va începe de undeva la 600.000 de lei", apreciază funcţionarul. Cum în clădirea din Piaţa Unirii sunt 33 de apartamente, rezultă că fiecare proprietar va avea de plătit minim 18.000 lei. Orădenii cu dare de mână vor putea plăti cash, iar ceilalţi vor opta între un credit bancar sau ajutorul fundaţiei. Dar oricum vor plăti o groază de bani...

Pod contra faţadă

08 alecsandri.jpgPentru a nu fi nevoiţi să dea o avere pe materiale şi manopere, proprietarii unei alte clădiri, cea din strada Vasile Alecsandri 1 (foto), au ales o altă soluţie, ingenioasă. "Cei 36 de proprietari au hotărât să cedeze fiecare cota-parte din pod unui investitor, urmând ca la schimb acesta să facă toate intervenţiile necesare asupra monumentului istoric, inclusiv reabilitarea liftului, care nu mai funcţionează din anii ‘70", povesteşte Radu Onchiş, unul dintre proprietari.

Antonio Papalia, patronul firmei Cseh Beton, care a reabilitat Palatul Episcopiei Greco-Catolice, a şi semnat un precontract cu proprietarii şi a comandat un studiu pentru a vedea dacă îi rentează să suporte investiţia din buzunarul său în schimbul celor 927 de metri pătraţi de pod.

După finalizarea lucrării, investitorul ar putea amenaja aici apartamente sau birouri ultracentrale cu vedere spre Piaţa Unirii. "Poate să facă aici orice, singura condiţie fiind să păstreze înclinaţia şarpantei, pentru a nu schimba aspectul clădirii", zice unul dintre vecini. În cazul în care afacerea cade, oamenii sunt hotărâţi să apeleze şi ei tot la ajutorul Fundaţiei pentru Protecţia Monumentelor.

Oricare dintre soluţii va fi aleasă, în a doua parte a anului clădirea va fi acoperită cu plasă. De data asta pentru a proteja trecătorii de eventuale căderi de moloz, şi nu pentru că faţada s-ar prăbuşi fiindcă e lăsată în paragină...


RUINA ORADEA
172

de clădiri monument din Oradea aşteaptă de ani de zile reabilitarea faţadelor


"La câte sute de oameni trec în doar 10 minute pe centru, riscul să cadă în capul cuiva o bucată de faţadă este foarte mare. Viaţa unui om e mai importantă decât cei 5.000 de euro cât ar trebui să plătească proprietarii pentru reabilitarea clădirilor pe care, oricum, le-au cumpărat în trecut pe bani puţini"

Ilie Bolojan


TAXA PE RUINĂ
Se strâng banii pentru faţade!

Taxa specială pentru reabilitarea faţadelor a fost instituită în anul 2009 prin Hotărârea de Consiliu Local 1027, fiind aplicabilă persoanelor fizice şi firmelor care deţin imobile în centrul istoric al oraşului.

Taxa se calculează în funcţie de suprafaţa construită desfăşurată a imobilului. Proprietarii imobilelor care nu au faţada întreţinută vor achita o taxă suplimentară între 2 şi 4 lei pe metrul pătrat pe an, în funcţie de importanţa imobilului şi de localizarea acestuia. Pentru persoanele juridice taxa creşte la 5, respectiv 6 lei pe metrul pătrat pe an.

În schimb, cei care şi-au reabilitat faţada imobilului vor beneficia de scutire de impozit vreme de 5 ani. Taxa pe faţadele neîngrijite va fi colectată într-un fond special din care municipalitatea va cofinanţa, alături de proprietari, reabilitarea imobilelor degradate.