Compania Idroradea, care deţine microhidrocentralele din Crişul Repede şi priza de apă de la Vadu Crişului, a ajuns în atenţia Gărzii de Mediu Bihor după o reclamaţie a localnicilor din Vad. Oamenii acuză firma că a deviat mult prea multă apă din râu spre turbinele microhidrocentralelor care produc energie electrică, secând de-a dreptul albia Crişului, care se află în arie naturală protejată. A fost o avarie, susţine un reprezentant al Idroradea, dar sătenii sunt neîncrezători, căci nu e prima oară când râul e lăsat fără apă...
Italieni deştepţi
Priza de apă Vadu Crişului şi microhidrocentralele din Aştileu aparţin firmei Idroradea, controlată de altă două companii cu asociaţi italieni, care în 2014 le-a cumpărat de la Hidroelectrica, la pachet cu Centrala Hidroelectrică de Mică Putere Baraj CET şi CHEMP CET Restituire, ambele din Oradea. Preţul a fost de 21,3 milioane de lei (aproximativ 4,2 milioane euro, la cursul BNR de atunci), ca parte a programului de restructurare.
Ceea ce a considerat nerentabil Hidroelectrica, pentru italieni, s-a dovedit o afacere bună. Noii proprietari au avut câştiguri uriaşe încă de la început, cel mai mare anul trecut, când explozia preţurilor la energie le-a adus venituri de 11,4 milioane lei şi un profit brut de 6,4 milioane lei, din vânzarea producţiei în Sistemul Energetic Naţional.
Deşi s-ar crede că produc energie verde doar pentru că nu scot fum, microhidrocentralele, mai ales atunci când sunt construite în locuri nepotrivite, pot cauza o mulţime de probleme de mediu. Întrerup conectivitatea longitudinală a cursurilor de apă, simpla lor existenţă punând în pericol toată fauna acvatică, după cum explică ecologistul Andrei Togor, preşedintele asociaţiei Aqua Crisius. Fenomenul nu e vizibil şi nu atrage atenţia, iar autorităţile află despre nereguli cu totul întâmplător.
A secat Crişul!
Aşa s-a întâmplat şi în cazul prizei de apă de la Vadu Crişului, de unde porneşte canalul artificial de 9 kilometri spre microhidrocentralele Aştileu I (edificată în 1954) şi Aştileu II (construită între 1979-1982).
Pe 2 august, cel care a dat alarma a fost Ioan Bica (foto), consilier USR din Vadu Crişului, alertat de consătenii pescari că râul, de obicei năvalnic în zonă, are albia goală. "M-am dus să văd, apoi am sesizat autorităţile de Mediu", a povestit Bica BIHOREANULUI.
Nu era prima oară când Crişul "seca" în aval de priza de apă, unde râul ar trebui deviat doar parţial, căci legea obligă proprietarii microhidrocentralelor să asigure un debit astfel încât fauna şi flora să nu dispară. "S-a tot subţiat Crişul în perioade secetoase. Dar anul trecut s-a întâmplat în luna mai, în plină prohibiţie, când peştii depun icrele. Atunci am sesizat pentru prima dată Garda de Mediu, au venit în teren împreună cu cei de la ABA Crişuri şi s-au dispus mai multe măsuri care, din păcate, nu s-au implementat. Iar acum s-a întâmplat din nou", zice Bica.
Fără obligaţii
Anul trecut, bărbatul a sesizat incidentul pe 20 mai şi a înaintat reclamaţia Agenţiei de Protecţia Mediului Bihor, iar până când aceasta a ajuns la autorităţile de control - Garda de Mediu, ABA Crişuri şi Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) - au mai trecut 3 zile, timp în care Crişul a rămas aproape secat, după cum arată rapoartele acestor instituţii, consultate de BIHOREANUL.
Comisarii de Mediu, inspectorii ABA şi ai ANANP au notat cu toţii că "vizual, debitul este scăzut", precizând, însă, că nu pot stabili câtă apă curgea efectiv în râu, căci n-au găsit la faţa locului vreo miră - un dispozitiv de măsurare obligatoriu.
Mai mult, deşi activitatea se desfăşura în arie naturală protejată, întreaga luncă a Crişului Repede fiind sit Natura 2000, Idroradea încă nu ceruse avizul administratorului, adică al ANANP. Probleme avea şi autorizaţia de mediu, primită în martie 2013 de Hidroelectrica şi transferată în noiembrie, acelaşi an, către Idroradea, căci nu stipula nicio obligaţie privind protecţia mediului.
Cert e că, în urma controlului, firma a fost notificată să asigure "debitul de apă necesar în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de priza de apă Vadu Crişului", să-şi monteze miră hidrometrică şi să transmită APM Bihor toate documentele cu sursele de afectare a biodiversităţii.
O avarie
Firma nu e cu actele în regulă nici în prezent. Vechea autorizaţie de mediu i-a expirat, la fel şi cea de gospodărire a apelor emisă de ABA Crişuri. Au constatat-o comisarii de Mediu care la începutul acestei luni, pe 3 august, au fost chemaţi din nou la Vadu Crişului, pentru aceeaşi problemă ca anul trecut: nerespectarea debitului de servitute, stipulat în lege la 2 metri cubi pe secundă, dar care era de 10 ori mai mic, de numai 0,2 metri cubi pe secundă.
Deşi suspiciunea era că Idroradea a "deturnat" râul pentru a învârti mai vârtos turbinele, deci pentru profit, reprezentantul firmei, inginerul Ionuţ Ciuciu, a invocat o avarie. Şi, cum n-au putut demonstra contrariul, comisarii de Mediu au amendat firma doar pentru lipsa autorizaţiei de mediu, cu 50.000 lei. "Pentru autorizaţia de gospodărire a apelor, firma a depus o cerere, în termen, dar procedura nu a fost încă finalizată", explică şeful Gărzii de Mediu Bihor, Sever Şerbănescu, motivul pentru care Idroradea nu a fost sancţionată şi pentru lipsa acestei autorizaţii.
"Vom contesta"
Cum e posibil ca într-o arie naturală protejată o firmă să exploateze apa unui râu fără avizul custodelui şi să mai şi pună în pericol specii pe cale de dispariţie? Şi de ce nu pot fi oprite microhidrocentralele când proprietarii îşi încalcă obligaţiile de mediu?
Primii care ar putea lua măsuri sunt reprezentanţii ABA, care i-au închiriat apa Crişului, însă directorul executiv Pásztor Sándor susţine că nu are motive. "Legea spune că pentru a opri activitatea firmei, o autoritate a statului ar trebui le respingă solicitarea de autorizare. Dar nu sunt motive". În opinia acestuia, nu există dovezi care să ateste că incidentele reclamate de sătenii din Vadu Crişului ar fi provocat daune, căci "nu s-a găsit mortalitate piscicolă", iar la controalele periodice ale inspectorilor ABA "nu s-au descoperit probleme".
Interpelat de BIHOREANUL, reprezentantul Idroradea consideră că problema e "pur birocratică" şi susţine că firma va contesta sancţiunea. "Noi am depus toate documentele cerute, dar ni s-au tot cerut completări. E o procedură de durată", zice Ionuţ Ciuciu.
Cât despre râul pe care firma îl "confiscă" din când în când, inginerul dă vina, la fel ca în faţa comisarilor de Mediu, pe intemperiile care au umplut albia de vegetaţie şi mâl, blocând curgerea apei sub stăvilar, spre râu. "Am curăţat albia, iar acum curge, debitul e normal", susţine Ciuciu. Rămâne de văzut până când...
RÂURI "EXPLOATATE"
Altă centrală, aceeaşi problemă
Microhidrocentrala Idroradeea este a doua amendată în ultimii ani de comisarii Gărzii de Mediu Bihor pentru încălcarea obligaţiei de a lăsa în aval o cantitate de apă suficientă pentru a nu afecta speciile acvatice.
Prima a fost amenajarea hidroenergetică a firmei Alesis SRL Cluj Napoca, pe râul Bistra, în Pădurea Neagră, tot o rezervaţie naturală. Clujenii au încasat o amendă de 100.000 lei după ce s-a descoperit că apa a fost deviată spre turbine, iar pe un sector de 4 kilometri în aval debitul în râu era inexistent. Firma a plătit doar jumătate din amendă în termenul "promoţional" de 15 zile.