Locuitorii caselor de pe dealurile Oradiei se tem să mai iasă în curţi după lăsarea serii. Ciurde de mistreţi iau cu asalt livezile şi grădinile în căutare de hrană. "Vin până lângă casă! Rup gardul şi trec în curte. Sunt mulţi şi mari. Degeaba am câine, nu se tem de câini. Eu mă tem, să nu mi-i mănânce!", reclamă proprietarul unei case din zona Prunilor.
"Atenţie, animale sălbatice!"
Oradea s-a sălbăticit! De câteva săptămâni tot mai mulţi orădeni pun pe Facebook poze cu mistreţi ieşiţi din păduri în căutare de hrană. "Ar trebui montate indicatoare de atenţionare la prezenţa animalelor sălbatice", a scris un şofer pe grupul Info Trafic Bihor. Într-o noapte s-a trezit în faţa maşinii cu doi mistreţi ce traversau strada la intrarea în oraş dinspre Băile Felix. Cazul e departe de a fi singular. Săptămâna trecută, pe acelaşi grup de socializare, o orădeancă a postat imagini cu doi porci pe strada Graurilor. "La ora 23.50, la coborârea de pe deal, la 50 de metri de restaurantul Ciuperca, pe drumul lateral dreapta se plimbau doi mistreţi! Grijă mare!", avertiza ea. Iar exemplele pot continua!
"Nu se tem de om!"
Pentru orădenii care locuiesc pe dealuri, sălbăticiunile sunt o prezenţă comună. "De câţiva ani nu mai am linişte. Mistreţii intră în grădină ca pe tarla. Când am avut căpşuni, mi i-au scos pe toţi, când am pus fasole, au mâncat-o. Nici nu mai pun, că lucrez degeaba", spune Iosif Rad, din Podgoria.
Cei mai afectaţi sunt locuitorii străzilor de sub pădure. "Mi-e şi frică să las copiii nesupravegheaţi în curte că mistreţii intră ziua în amiaza mare", spune o femeie. Nu ar fi prima dată. "Am avut o intervenţie la o casă de pe Louis Pasteur. O doamnă intrase în piscină cu copiii şi n-a putut ieşi că se plimbau mistreţii prin curte. S-au speriat foarte tare. A sunat la 112 şi am fost solicitaţi să-i alungăm", povesteşte un vânător.
Situaţii similare se înregistrează şi la celălalt capăt al oraşului, pe străzile care urcă dealul spre Paleu. "De trei luni, de când au început să se coacă fructele, nu este noapte să nu dea iama mistreţii. Câinii latră, porcii vin până jos, scurmă sub gard, îl rup şi intră în curte", spune Adrian Balint (foto), din strada Prunilor. Sălbăticiunile distrug tot ce prind. "Scot legumele din pământ, distrug roşiile, iar acum, că e vremea fructelor, mănâncă caisele", povesteşte bărbatul. Mistreţii sunt obişnuiţi cu oraşul. "Nu se tem de câini şi nici de om. Poţi ieşi la ei cu lanterna, poţi striga, că nu fug...", povesteşte bărbatul.
Val de reclamaţii
Disperaţi, oamenii au cerut protecţia autorităţilor. "Săptămânal avem reclamaţii legate de mistreţi. Majoritatea sunt făcute de orădeni care locuiesc în zona Podgoria, Făcliei, Stupilor, Beldiceanu şi în cealaltă parte a oraşului, din strada Suişului spre dealuri", spune directorul Poliţiei Locale, Cristian Beltechi (foto).
Situaţia e veche de trei ani. La insistenţele oamenilor, Primăria a încheiat în 2017 un contract de prestări servicii cu asociaţia de vânătoare Forest Hunt Paleu. "Scopul este de a reduce prin capturare, recoltare sau alungare numărul animalelor care intră în oraş. Primăria nu plăteşte nimic, iar asociaţia îşi acoperă cheltuielile din valorificarea animalelor vânate", explică viceprimarul Florin Birta. Dar rezultatul este după plată...
Mistreţi de Oradea
Conform contractului încheiat cu Garda Forestieră Oradea, Asociaţia Forest Hunt Paleu administrează un areal care începe de la serpentinele către Paleu până în Calea Clujului, la ieşirea din Oşorhei către Husasău de Criş. În cealaltă parte, teritoriul de vânătoare cuprinde suprafaţa de la Paleu spre Uileacu de Munte şi Valea Fertişagului.
"Situaţia a apărut odată cu defrişările făcute pe dealuri în zona străzii Adevărului, pentru construcţia de case, dar a explodat în ultimii doi ani", spune directorul asociaţiei, Cristian Tuduce. Porcii sălbatici sunt "orădeni", susţine el. "Mistreţii aceştia nu vin de pe păduri. Au crescut în fostele livezi din vremea lui Ceauşescu şi, fiind perioada de fructificaţie, umblă după mâncare prin grădinile oamenilor. Au fost cireşele, acum sunt caisele, urmează prunele şi merele...".
O problemă "spinoasă"
Potrivit directorului, asociaţia a organizat în acest an 12 goane, dimineaţa devreme şi seara târziu, ca să sperie sălbăticiunile. "Atunci fug, dar după două zile se întorc. Degeaba există Hotărâre de Consiliu Local, toate dealurile sunt pline de terenuri necurăţate, cumpărate de orădeni cu titlu de investiţie, şi mistreţii au unde se ascunde", explică Tuduce.
Cel mai bun exemplu e amplasamentul de deasupra Mănăstirii Sfintei Cruci spre străzile Piatra Craiului şi Golescu. "Toată zona e mărăciniş de nu poate intra nici câinele în el. De acolo mistreţii urcă spre strada Adevărului şi Ciuperca, unde sunt livezile de caise. Când se termină sezonul, coboară în Sofiei şi Adevărului, unde sunt prunii, şi tot aşa", spune inginerul. O turmă de mistreţi poate face în medie 40 kilometri pe noapte, astfel că arealul de hrănire al acestora este considerabil.
Alungaţi prin recoltare
Vestea proastă pentru orădenii de pe dealuri e că de săptămâna trecută goanele de alungare au fost interzise de Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bihor. "De la identificarea focarului de pestă porcină din Toboliu, singurele metode de vânătoare permise sunt pânda şi dibuitul. Nu mai putem face goane de îndepărtare, pentru că am risca să extindem focarul infecţiei şi în alte zone", explică Tuduce.
Asta nu înseamnă, totuşi, că mistreţii vor rămâne în acelaşi areal. Conform unui ordin de ministru, membrii asociaţiei sunt obligaţi să vâneze porcii sălbatici pentru a stăvili molima. Numărul de exemplare e aşteptat să scadă în câteva săptămâni, aşa că şansele să mai coboare în oraş se vor reduce. "Avem o cotă de recoltare de 150 mistreţi pentru următoarele două luni, ceea ce este foarte mult. La ce spini sunt pe dealuri, treci la 2 metri de animal şi nu-l vezi", spune directorul Forest Hunt Paleu. Cam cum trece astăzi Primăria pe lângă plângerile orădenilor de pe deal. Fără să le vadă...
"Orădenii iubesc să vadă în curte o ciută, un fazan, un iepure, dar nu mistreţi. Se tem de ei, deşi aceştia fug de om. Mistreţii pot fi periculoşi doar în aprilie, când scroafele sunt proaspăt fătate. Problema e că trec foarte uşor de un gard şi distrug grădinile în căutare de rădăcini şi râme. Din caise mănâncă numai sâmburii, pulpa fructelor o lasă pe jos"
Cristian Tuduce, Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Forest Hunt Paleu
AMENINŢAREA RECOLTEI
"Nici măcar nu i-au mâncat!"
Dacă în Oradea au ajuns să intre mistreţii, în judeţ s-au înstăpânit pe zone întregi. În zona Tinca - Salonta pun în pericol recoltele de păioase, spre Valea lui Mihai porumbul, pe la Beiuş cartofii. "De doi ani au început să coboare mistreţii din pădure, la început au distrus recoltele de cartofi mai din margine, dar acum intră şi în sat", reclamă Iosif Roman din satul Călugări, comuna Cărpinet.
Omul a platat patru saci de cartofi pe tot atâţia ari de pământ, iar acum îi distrug mistreţii. "Nici măcar nu i-au mâncat! Umblau după cărăbuşi sau ceva viermi, dar pe mine nu mă despăgubeşte nimeni", zice bărbatul.
Pe teritoriul comunei activează Asociaţia de Vânătoare Văratec Codru Moma, dar preşedintele acesteia, Marinel Muşet, spune că nu prea are ce face. "Noi nu suntem paznici ai recoltelor. La cererea localnicilor, în zona Izbuc - Cărpinet am făcut cel puţin zece acţiuni de împingere a vânatului în pădure, dar ele revin", zice acesta. Muşet spune că asociaţia alimentează degeaba hrănitoarele din pădure: "Se ating de mâncare o dată la o săptămână. Sunt animale sălbatice, caută hrană proaspătă". Omul le recomandă sătenilor să se adreseze Gărzii Forestiere pentru evaluarea pagubelor, dar nu crede că vor şi obţine despăgubiri. "Ştiu un caz în care lupii au omorât 16 oi. Proprietarul avea paznic, a putut dovedi pierderea şi n-a primit niciodată nimic", zice vânătorul. Ca-ntr-o "Mioriţă" bihoreană...