Patronatele bihorene au cerut luni reluarea procedurii de selecţie de proiecte pe Măsura 3 privind finanţarea firmelor cu granturi de investiții de 50.000-200.000 de euro, din cadrul schemei de ajutoare de stat de redresare a IMM-urilor afectate de criza Covid-19.

Reprezentanţii Asociaţiei Firmelor Bihorene au susţinut că mai bine de jumătate din proiectele câştigătoare au fost depuse în ultimele trei zile, 27 - 29 ianuarie, ceea ce ridică suspiciunea că unele firmele candidate au fost informate ce procent de cofinanţare să ofere pentru a obţine banii nerambursabili.

"Securitatea în sistem a fost alterată"

La această procedură de selecţie procentul de cofinanţare oferit de solicitant a fost principalul criteriu de departajare.

"În ultimele 3 zile s-au depus aproape toate proiectele câştigătoare. Acest lucru ne ridică suspiciunea că securitatea în sistem a fost alterată. Au avut acces în sistem persoane care au avut informaţii şi le-au trimis către aplicanţi", a declarat preşedintele AFB, Octavian Dan.

Acesta a mai arătat că ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a declarat presei că pe 27 ianuarie a cerut oficial interzicerea accesului băncilor în sistemul de prelucrare a proiectelor.

"Până atunci băncile vedeau câţi ofertanţi sunt. Nu ştim dacă nu cumva vedeau şi procentele de cofinanţare oferite de firme", a spus directorul AFB.

Potrivit acestuia, faptul că aproape jumătate din ofertele câştigătoare au fost depuse în ultimele zile demonstrează că informaţia a transpirat şi a fost utilă unor candidaţi care au profitat de ea.

Patronatele cer transparenţă...

Concret, la procedura de selecţie pe Măsura 3 au candidat 27.736 de firme. În cadrul analizei făcute de AFB peste 500 de companii nu au putut fi identificate pentru că din datele vehiculate public lipseşte Codul Unic de Identificare, în condițiile în care multe poartă aceeași denumire.

"Până pe 29 ianuarie în procesul de depunere a proiectelor în categoria informaţiilor publice exista şi CUI-ul firmelor, după aceasta, la publicarea listei finale cu câştigătorii şi necâştigătorii, CUI-ul a fost exclus. Scoaterea acestei informaţii ne face să nu putem ajunge la o concluzie corectă, afectează transparenţa procedurii de selecţie şi îngreunează munca de verificare", a declarat Dan Octavian.

Printre primii la proiecte și ultimii la finanțări!

În baza datelor existe, judeţul Bihor ocupă locul patru la nivel naţional din punct de vedere al numărului de proiecte depuse (1.141) şi unul dintre ultimele locuri din ţară privind proiectele câştigătoare (68). 1.073 de proiecte bihorene au fost declarate nefinanţabile.

"Bihorul este printre judeţele cu cel mai mare interes pentru Măsura 3 şi cu cel mai mic impact. Suntem în acest moment după Constanţa, Cluj şi Bucureşti, pe locul patru, ca număr de proiecte depuse, iar la câştigători, pe ultimele locuri", a spus directorul AFB.

Octavian Dan a făcut o comparaţie între judeţele Bihor şi Arad, cu o structură economică şi un apetit investiţional similar. "În Bihor au fost declarate 68 de proiecte câştigătoare şi 1.073 nefinanţabile, ceea ce înseamnă un procent de 6%. În Arad avem în schimb 114 proiecte câştigătoare şi 465 de proiecte necâştigătoare, adică 24%. Asta nu înseamnă că patronii bihoreni au fost mai fricoşi, ci că le-a lipsit o informaţie vitală: procentul de cofinanţare pe care trebuie să-l ofere pentru a deveni câştigători", a spus acesta.

"Fiţi corecţi!"

AFB a transmis luni Ministerului Economiei şi primului ministru Florin Cîţu o adresă prin care solicită reluarea procedurii într-o manieră corectă, care să ofere egalitate de şanse tuturor candidaţilor.

"O vânătoare de vrăjitoare este inutilă. Ce contează este să fie anulată măsura, restabilite reguli obiective, să fie asigurată transparenţa, iar accesul în sistem să fie interzis inclusiv pentru angajaţii Ministerului Economiei, pentru că atunci când la licitaţie depunem ofertă în plic nici măcar comisia nu ştie oferta până la deschiderea plicurilor", a declarat Octavian.

În cazul în care cererea AFB va fi respinsă, asociaţia va strânge legăturile cu organizaţiile similare pentru a avea mai multă forţă de negociere. "Suntem în faza de analiză, nu avem încă o strategie, dar ne vom implica pentru a stabili un set de reguli clar", a spus acesta.

Toată lumea reclamă...

De altfel, rezultatul procedurii de selecţie a stârnit nemulţumirea mai multor asociaţii patronale. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a transmis, tot luni, un comunicat de presă prin care ridică aceleaşi probleme.

"În ultima zi s-au depus aproape jumătate din proiectele câştigătoare (47,18%), fapt care ne ridică mari semne de întrebare cu privire la informaţiile din interiorul aplicaţiei cu privire la procentul de cofinanţare folosit de aplicanţi până în ultima zi", a transmis CNIPMMR.

Reprezentanţii asociaţiei au mai arătat că 20.946 de firme din totalul de 27.736, adică 75% din concurenţi, au acumulat 100 de puncte, ceea demonstrează că nu au existat criterii clare de departajare.

Organizaţia a cerut identificarea celor care au avut acces în sistem, pentru a putea fi verificaţi dacă nu au divulgat informaţii sensibile, deschiderea unei noi sesiuni de eliberare de certificate de stare de urgenţă, astfel încât câştigătorii să demonstreze la semnarea contractului de finanţare că activitatea companiei a fost afectată de pandemie, şi excluderea din competiţie a companiilor care achiziţionează spaţii imobiliare, pentru că acestea nu ajută la relansarea economiei.

Tot luni, şi uzând de acelaşi argumente, Uniunea Naţională a Patronatului Român, condusă de bihoreanul Ioan Lucian, a cerut premierului Florin Cîţu şi ministrului Economiei Claudiu Năsui suplimentarea bugetului alocat pe Măsura 3 astfel încât să aibă acces la finanţare toate companiile care au reuşit să adune 100 de puncte.

Potrivit UNPR, "este inadmisibil" ca în plină criză Covid-19 să beneficieze de finanţări pentru investiţii doar 13% din totalul firmelor concurente.