S-au făcut ai dracului! Inspectorii ITM Bihor, acuzaţi de abuz

Funcţionarii s-au pus pe dat amenzi mai abitir ca oricând. Pentru că statul are mare nevoie de bani, iar ei de rezultate care să-i ferească de concedieri, unii dintre lefegiii cu atribuţii de control dau dovadă de un exces de zel fără precedent.

Este şi cazul inspectorilor ITM, acuzaţi de conducerea unei companii italiene că au sancţionat-o pentru un chiţibuş care n-a produs nimănui vreo pagubă, nici statului şi nici angajaţilor. "Într-o zi au descins în fabrică şapte inspectori şi, după aproape patru ore în care producţia a fost complet oprită, ne-au trântit 13 amenzi de câte 3.000 de lei. Un inspector ne-a spus râzând să nu fim supăraţi, că şi aşa le putem contesta!", spune cu indignare directorul economic al firmei.

Firmă-model

Marius Marian este de 15 ani, de la înfiinţarea fabricii, directorul economic al companiei Fashion SRL din Săcueni, deţinută de un om de afaceri italian. "Ştiu că atunci când este vorba de un italian mulţi români cred că acesta e musai un bărbat trecut de mult de vârsta tinereţii, care a venit aici pentru că la el acasă nu putea să se descurce. Cel puţin în cazul nostru nu-i deloc aşa", spune Marian.

Omul argumentează: "Am avut mereu între 80 şi 120 de angajaţi şi am dat tot timpul salarii mult peste cele din branşă, trecute corect în cărţile de muncă, nu cum se întâmplă la majoritatea firmelor, care oficial plătesc salariul minim pe economie, iar la negru mai adaugă ceva. Acum, de pildă, un muncitor necalificat câştigă la noi 869 lei, unul calificat 1.238 lei, un şofer 1.671 lei, iar un maistru 5.832 lei. De când s-a deschis fabrica, salariile au fost plătite la timp, iar firma a achitat la zi toate taxele, impozitele şi contribuţiile sociale, pentru fondul de şomaj şi fondul de sănătate", spune directorul economic.

Secretul? Fabrica lucrează în regim lohn pentru beneficiari de renume, precum Versace, Benetton şi Stephanel, care plătesc şi ei cu punctualitate. "Niciodată nu am avut vreo reclamaţie şi nici nu ni s-a găsit vreo neregulă, pe linie de Fisc, Sanepid, ITM, pompieri sau altceva", mai arată Marian.

Comando de primăvară

La începutul acestei luni, performanţele de companie-model au fost însă întrerupte în urma unui control desfăşurat de ITM Bihor, despre ale cărui concluzii directorul afirmă că au fost abuzive. "Pe 6 aprilie, şapte inspectori au ajuns la Săcueni, declarând că fac un control pentru prevenirea şi combaterea muncii la negru. Au cerut accesul în incinta fabricii. Normal, nu ne-am opus, ştiind că nu avem nimic de ascuns", spune Marian.

Ceea ce a urmat avea să-i determine convingerea că, totuşi, şi dacă nu ar fi găsit nicio neregulă, inspectorii ar fi inventat una, doar ca să nu plece cu tolba goală. "Au adunat muncitorii în grupuri mici şi, după aproape patru ore în care a trebuit să oprim producţia, ne-au spus că aceştia le-au declarat că au muncit la negru. A doua zi, ne-au înmânat un proces-verbal din care rezulta că unii muncitori au declarat pe propria răspundere că au fost angajaţi într-o anume zi, dar contractele de muncă le-au fost înregistrate la ITM abia a doua zi. Datele la care se refereau erau din urmă cu o jumătate de an! Dar de atunci le-am plătit oamenilor cinci salarii şi nici unul nu ni s-a plâns de nimic", spune directorul economic.

Sub presiune

Marian susţine că inspectorii au profitat, pe de o parte, de faptul că oamenii confundaseră ziua în care s-a decis angajarea lor cu cea în care fuseseră chemaţi la lucru efectiv. De pildă, o muncitoare a declarat că a fost angajată pe data de 18 octombrie 2010, dar contractul i-a fost încheiat abia pe 19 octombrie. În realitate, spune directorul, pe 18 octombrie s-a decis angajarea ei, dar cu începere din 19. La fel, o alta a spus inspectorilor că fusese angajată pe 11 ianuarie 2011, iar contractul i-a fost înregistrat pe 12 ianuarie, deşi de fapt decizia de angajare fusese luată pe 11, iar angajarea propriu-zisă, ca şi lucrul efectiv, au început pe 12.

Pe de altă parte, confuzia angajaţilor s-a datorat şi faptului că aceştia nu înţeleg bine limba română. "Majoritatea sunt de etnie maghiară. Ca să vă daţi seama ce au înţeles ei din discuţiile cu inspectorii ITM, una dintre muncitoare a fost întrebată cum se numeşte, iar ea a răspuns "Ciocaia", crezând că fusese întrebată unde locuieşte. Totuşi, au semnat declaraţiile aşa cum le-au fost dictate de inspectori", spune directorul.

La terminarea controlului, procesul-verbal întocmit de inspectorii Paul Butuc şi Florinela Mitra consemna o amendă de 39.000 lei, de achitat în termen de 15 zile. "Nu valoarea amenzii ne deranjează, căci firma nu stă în banii aceştia, ci principiul. Inspectorii s-au mulţumit să ia declaraţii de la nişte oameni care abia dacă înţelegeau ce sunt întrebaţi, fără să se consemneze şi poziţia conducerii firmei, care a explicat în ce consta confuzia", se revoltă directorul.

"Se vedea clar că inspectorii erau hotărâţi să dea amenzi numai ca să-şi facă planul, pentru că s-au luat şi de doi controlori de calitate italieni care se aflau în fabrică. Au vrut să ne amendeze pentru că aceştia nu aveau contract de muncă cu firma noastră. Foarte greu au înţeles că italienii nu sunt angajaţii noştri, ci ai firmelor cărora le furnizăm marfa, şi care prin contract au dreptul să vină inopinat pentru a controla calitatea produselor", explică Marius Marian.

Cu cinism

Pentru a întări afirmaţia că funcţionarii şi-au făcut treaba din automatism, directorul adaugă: "Inspectorii ne-au dat procesul-verbal râzând, spunându-ne să nu fim supăraţi, că oricum o să contestăm sancţiunea în instanţă. Ăsta e profesionalism şi decenţă?!"...

Atitudinea inspectorilor e cu atât mai puţin de înţeles cu cât firma nu a făcut obiectul niciunei reclamaţii din partea angajaţilor, nici în trecut, nici acum. "Eu înţeleg să ne fi amendat dacă am fi vătămat drepturile salariaţilor, dar niciodată nu am avut probleme, nici unul nu s-a plâns că i-am încălcat drepturile. În plus, faptele care ni s-au imputat sunt foarte vechi. Vii după o jumătate de an să dai o amendă?".

Reaua-voinţă a inspectorilor reiese şi din faptul că aceştia puteau decide ca sancţiune un avertisment, căci ITM are şi rol de îndrumare, nu doar de amendare, iar această opţiune ar fi fost corectă dat fiind "cazierul" curat al firmei şi "neregulile" ridicole găsite.

În litera legii

Inspectorul-şef al ITM Bihor, Nicolae Hoduţ (foto), este convins însă că subalternii săi au procedat ca la carte şi că aceştia nu au niciun plan de amenzi pe care să-l îndeplinească. "Cunosc foarte bine cazul fabricii din Săcueni şi pot spune că inspectorii au procedat în litera legii. Codul Muncii nu spune nicăieri că munca la negru este de o oră, o zi sau o lună, deci chiar dacă a fost vorba de o diferenţă de o zi între angajarea lor şi înregistrarea contractelor de muncă, potrivit legii, tot muncă la negru a fost. Inspectorii sunt acoperiţi de lege şi procesul-verbal s-a bazat pe declaraţiile pe care muncitorii le-au dat pe proprie răspundere", afirmă şeful ITM.

Hoduţ spune că, mai departe, este dreptul firmei sancţionate să conteste amenda în instanţă şi, dacă muncitorii îşi vor schimba declaraţiile date iniţial, chiar are şanse să câştige procesul. Dar, în acest caz, întrebarea este următoarea: oare angajaţii statului nu au pierdut timpul şi banii publici pentru nimic, doar pentru a-şi demonstra o intransigenţă fără niciun fel de efecte practice?...

ÎMPINŞI LA FALIMENT
Acţiunea "Păcănele"

De zelul din ultima perioadă al inspectorilor ITM se plâng şi micii întreprinzători. Luna trecută, acţionarii unei firme orădene care gestionează câteva mici baruri de cartier au contestat în justiţie modul de lucru al acestora, după ce s-au trezit cu 12 amenzi de câte 3.000 de lei fiecare. Motivul? Inspectorii i-au găsit vinovaţi de faptul că cei 12 barmani de la cele 6 baruri se ocupau şi de resetarea aparatelor de joc de tip slot-machine (aşa-zisele "păcănele") şi de plata câştigurilor la aceste aparate către jucători, deşi nu aveau aceste atribuţii consemnate în fişa postului, iar firma la care erau angajaţi, pe bar, era alta decât cea care gestiona aparatele.

"Pentru că legea s-a schimbat şi noi nu ştiam, am fost amendaţi cu 36.000 de lei. Consider că mai corect era ca, în prealabil, să fi fost informaţi că s-a schimbat legea, şi că trebuia să încheiem contracte de muncă pentru barmani şi pe firma care are aparatele de joc. Am primit direct amendă, care are valoarea mai mare decât stocurile de marfă pe care le avem în baruri", spune unul dintre patroni.

Bărbatul afirmă că, atunci când le-a spus inspectorilor ITM că riscă falimentul, aceştia i-au replicat: "Nu toată lumea trebuie să fie patron. Dacă nu puteţi respecta legea, mai bine închideţi firma!". Reacţia l-a indignat: "Dacă noi închidem, 12 oameni rămân pe drumuri, şi tot statul va trebui să le dea ajutoare de şomaj. Ca să nu mai vorbim că statul va încasa mai puţini bani din taxe şi impozite. Funcţionarii ăştia oare au discernământ, sau cred că sunt puşi să completeze nişte hârtii ca roboţii?"...