Evreii deportați din Oradea în urmă cu 80 de ani spre lagărele naziste au fost comemorați joi, la prânz, printr-un Marș al Memoriei care a pornit de la Sinagoga Mare Ortodoxă şi s-a încheiat la Memorialul Eva Heyman din Parcul Bălcescu, locul de unde au pornit, în Al Doilea Război Mondial, trenurile morţii.
Evenimentul, organizat pentru al treilea an consecutiv, a adunat câţiva membri ai comunităţii evreieşti orădene şi peste o sută de elevi, veniţi alături de profesorii lor.
Copii, aşa ca voi...
În deschiderea evenimentului, Paul Spitzer, secretarul comunităţii evreieşti din Oradea, le-a vorbit participanților despre însemnătatea acestei comemorări.
El s-a adresat mai întâi tinerilor, cărora le-a amintit despre tragedia evreilor, inclusiv a celor care locuiau în Oradea. „De Holocaust aţi auzit, am înţeles că învăţaţi la şcoală despre asta. În Holocaust au fost omorâţi şase milioane de evrei. Pentru ce? Singurul motiv a fost cel al etniei lor, pentru că erau evrei. Gândiţi-vă că din cei şase milioane, un milion au fost copii, adică aşa ca voi, de generaţia voastră. Gândiţi-vă că în Holocaust a fost omorâtă de patru ori populaţia Oradiei la nivel de generaţia voastră. Ce vină au avut aceşti copii?", li s-a adresat Spitzer elevilor.
El a vorbit apoi despre curentul negaţionist al celor care spun că Holocaustul nu a existat, iar pentru a aduce încă un argument împotriva acestei teze a vorbit despre tatăl lui, Nicolae, care a fost deportat, dar care s-a întors acasă după cinci ani.
„Din Oradea au fost deportaţi 33.000 de evrei. La data deportării, tot al treilea cetăţean din oraş era de etnie evreu. S-au întors 2.700, iar unul dintre cei care au venit înapoi a fost tatăl meu. Dacă nu se întorcea, eu nu eram în acest moment în faţa dumneavoastră. După religia noastră, nu avem voie să omorâm, trebuie să iertăm, dar să uităm este ceea ce nu avem voie să facem sub nicio formă. Datoria noastră a tuturor este să nu uităm. Cine va uita va uita, dar noi evreii, cât vom trăi, nu vom uita”, a mai spus acesta.
Mai apoi, Robert Schorr, directorul centrului comunitar evreiesc din Oradea, a adăugat că "această neuitare se face prin voi, tinerii", iar după alte câteva discursuri ale participanţilor care îndemnau la aceeaşi idee, Robert Rezmuves a cântat rugăciunea El Male Rahmain (Doamne, plin de Îndurare), la sfârşitul căreia a fost păstrat un moment de reculegere. Mai apoi, cei prezenți au depus câte o piatră pe soclul monumentului, conform tradiției.
Evreii din Oradea
Elevii prezenţi au primit apoi un banner inscripționat cu "Marşul Memoriei", pe care l-au dus pe traseul Sinagoga Ortodoxă - Strada Evreilor Deportaţi - Parcul Nicolae Bălcescu, unde s-au oprit în faţa Memorialului Eva Heyman, ridicat în amintirea micuţei evreice din Oradea care a ţinut un jurnal în ghetoul din oraş și apoi a pierit la Auschwitz.
Acolo, Emilia Teszler (foto jos), preşedinta Asociaţiei Tikvah, a vorbit despre moştenirea istorică lăsată Oradiei de comunitatea evreilor.
„Să nu faceţi totdeauna asocierea când se vorbeşte de evreii din Oradea de tragedie. Generaţii întregi de evrei au trăit în acest oraş, au participat la construirea şi dezvoltarea lui, s-au plimbat pe străzile acestea, au construit multe din clădirile care sunt astăzi fotografiate, s-au iubit aici, au făcut sport aici, s-au certat aici, au fost nişte oameni ca oricare. Asta să ţineţi minte, nu doar partea tragică”, a amintit Teszler.
Mai apoi, câţiva elevi au citit din jurnalul Evei Heyman, iar alţii mai curajoşi au împărtăşit gândurile lor cu privire la însemnătatea evenimentelor petrecute în Al Doilea Război Mondial.
Evenimentul a fost organizat de Muzeul Ţării Crişurilor împreună cu Comunitatea Evreilor din Oradea, Consiliul Judeţean Bihor şi Primăria Oradea, cu susţinerea Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bihor.
