Ceea ce BIHOREANUL semnala încă de anul trecut, şi anume că mai-marii Consiliului Judeţean împart discreţionar sume imense pentru tot felul de asociaţii şi fundaţii apropiate puterii, o parte din fonduri ajungând la firme ai căror acţionari gravitează în jurul UDMR, acest lucru l-au aflat, oficial, şi consilierii judeţeni ai opoziţiei.
Doi dintre ei, Ionel Avrigeanu, şeful grupului PNL din CJ, şi Călin Gal, fost şef al Gărzii Financiare Bihor, au prezentat vinerea trecută, împreună cu preşedintele filialei, Ilie Bolojan, rezultatele celui mai recent control desfăşurat de auditorii Curţii de Conturi asupra bugetului judeţului. Concluzia e scandaloasă: acesta a devenit o tolbă din care conducerea CJ, atât direct, cât şi prin intermediul Direcţiei de Dezvoltare şi Implementare a Proiectelor şi al Direcţiei Social Comunitare, a "ghiftuit" ONG-urile şi firme de partid.
"Maşinăria UDMR"
Preşedintele PNL Bihor, Ilie Bolojan, a acuzat într-o conferinţă de presă susţinută alături de cei doi consilieri faptul că, potrivit Raportului de control al Curţii de Conturi asupra execuţiei bugetare a CJ pe 2017, mai bine de 545.000 euro au fost "drenaţi" către "maşinăria UDMR" prin asociaţii, fundaţii şi chiar firme, sub pretextul unor evenimente şi proiecte destinate comunităţilor maghiare, fapt pe care l-a mai criticat şi în trecut.
"Am mai spus că sume importante au fost alocate pentru ONG-uri, aproximativ 700.000 euro, fără ca activitatea acestora să se reflecte în viaţa locuitorilor judeţului. În plus, în urma finalizării controlului Curţii de Conturi, constatăm că majoritatea acestor sume nu doar că au fost alocate pentru lucruri care nu erau prioritare, ci şi nelegal. Curtea de Conturi a constatat că 545.000 euro alocaţi pe diferite asociaţii şi fundaţii prezintă elemente de încălcare a legii", a spus Bolojan.
Edilul a subliniat trei "elemente de nelegalitate" reţinute de auditori: entităţile apropiate UDMR au primit finanţări fără să fi avut partea lor de cofinanţare (asigurată tot din fonduri publice, de primari UDMR), dubla finanţare (acelaşi "proiect" al unei ONG a primit bani atât prin Direcţia de Dezvoltare şi Implementare a Proiectelor, cât şi prin Direcţia Social Comunitară) şi efectuarea de cheltuieli fără documente justificative (cu acte fabricate post factum, după consumarea "evenimentelor" pentru a căror pregătire se ceruse finanţarea).
"Direcţii tomberoane"
Citând din Raport, Călin Gal (foto), fost şef al Gărzii Financiare, a prezentat în detaliu exemple de ilegalităţi săvârşite prin intermediul DDIP şi DSC, pe care le-a numit "direcţii tomberoane", întrucât scopul lor a devenit ca banii publici să fie "folosiţi în interesul personal şi al firmelor de partid".
Concret, Gal a arătat că prejudiciile constatate depăşesc doar la cele două direcţii 2,5 milioane lei (DSC - 1,065 milioane lei, DDIP - 1,470 milioane lei), alţi 100.000 lei fiind prejudiciu imputabil direct conducerii CJ, sume care "trebuie recuperate".
"Nu s-a respectat principiul cofinanţării", adică al asigurării din partea ONG-urilor a cotei proprii de contribuţie la evenimente sau proiecte, a spus Gal, precizând că aceste cote "proprii" le-au dat edili UDMR: Fundaţia Agape din Sălard, pentru un proiect denumit "Formarea personalului din domeniul social şi educaţional", în valoare de 10.464 lei, trebuia să aibă o cofinanţare de 1.200 lei, care a venit însă de la Primăria Sălard, iar Fundaţia Diakonia, care a primit 9.600 lei, trebuia să aibă o cofinanţare de 800 lei, dar şi această sumă a primit-o de la Primăria Roşiori.
"Nici măcar n-au fost inteligenţi"
O altă ilegalitate constă în faptul că entităţile au primit banii, dar actele justificative s-au făcut adesea ulterior. Ca exemplu, o firmă din Tileagd, SC Davidam Organizare Evenimente (administrată de o anume Nagy Timea Zita), a primit pentru "organizarea de petreceri pentru copii" 8.950 lei, dar cu "un contract, un referat şi o factură de plată la care datele nu sunt în ordine cronologică", adică întâi s-a făcut contractul şi abia apoi referatul de necesitate.
O altă firmă de casă, SC Festinus din Sălard (patronată de Debreczeni Sandor, fost director la Uniunea Studenţilor Maghiari din Bihor), a primit pentru "organizare de workshop şi servicii de catering" 1.999 lei pe 6 decembrie 2017 pe baza unui contract întocmit pe 2 februarie 2018. O alta, SC Multitask, a primit 6.545 lei, pe baza unui contract semnat în 27 decembrie 2017 pentru un eveniment care, însă, ar fi avut loc pe 21 decembrie 2017, adică mai devreme.
"Nici măcar n-au avut inteligenţa să se organizeze şi să întocmească o documentaţie", a opinat Gal.
Fiesta UDMR pe banii CJ
"Un caz care le cuprinde pe toate (n.r. - ilegalităţile)", a spus Gal, e finanţarea Festum Varadinum, eveniment al UDMR, dar pe banii CJ Bihor, daţi atât direct, cât şi prin cele două direcţii, DDIP şi DSC. "CJ a semnat un contract cu Fundaţia Varadinum, prin care s-a obligat să finanţeze Festivalul cu 100.000 lei, dar s-a întocmit contract cu SC Festinus SRL pentru plata artiştilor şi sonorizării. Această sumă trebuia cuprinsă distinct în buget şi votată prin Hotărâre de Consiliu, dar documentele au circulat doar în interiorul CJ".
Mai mult, DSC a dat încă 30.000 lei, "pentru acelaşi obiect", iar "mascat s-au luat bani şi de la DDIP, prin finanţarea mai multor ONG-uri care au depus "proiecte" pentru activităţi care de fapt erau în cadrul Festum Varadinum. "S-au acordat finanţări nelegale de 200.000 lei prin cele trei căi", a subliniat consilierul judeţean. Între beneficiari, conform Raportului, figurează Asociaţia Szigligeti Tanoda, Fundaţia Partium, SC Borostyan Serv SRL, Uniunea Studenţilor Maghiari etc.
Deşi banii i-a dat tot bihoreanul, "evenimentul a fost asumat în totalitate de UDMR, în broşura editată cu ocazia evenimentului cuvântul de deschidere aparţine lui Szabo Odon (preşedintele executiv al UDMR Bihor - n.r.)", a adăugat fostul şef al Gărzii Financiare.
Desfiinţarea!
Precizând că reprezentanţii CJ "şi-au asumat constatările" Curţii de Conturi şi că în 6 luni trebuie să achite prejudiciile, Gal a declarat că "PNL Bihor, prin consilierii judeţeni, solicită ca cele două direcţii să fie desfiinţate, pentru că nu au niciun aport la dezvoltarea judeţului".
De altfel, însuşi Raportul arată că, în ce priveşte DDIP, "singura activitate a fost alocarea de fonduri pentru finanţarea unor programe şi acţiuni iniţiate de persoane fizice şi juridice fără scop patrimonial", altfel spus Direcţia n-a întocmit nici măcar un singur proiect de dezvoltare a judeţului.
Oarecum în contradicţie cu solicitarea desfiinţării celor două "direcţii tomberon", consilierul a cerut că "directorii lor, Nagy Mate şi Poti Csaba (n.r. - DDIP) şi Fenesi Tibor (n.r. - DSC) să-şi dea demisia sau să fie demişi!".
Apel la procurori
BIHOREANUL i-a întrebat pe liberali dacă vor sesiza Parchetul, dar Ilie Bolojan s-a eschivat, arătând că procurorii se pot autosesiza: "Vom lua o decizie săptămâna următoare. Dar vă spun un punct de vedere personal, nu cred că partidele au ca instrument de luptă denunţurile penale. Trebuie să fie lucruri foarte grave, avem instituţii care se pot autosesiza".
Şeful PNL a evidenţiat că "nu organizarea unui eveniment sau a altuia este o problemă, ci că alocările se fac cu încălcarea prevederilor legale", iar liderii UDMR nu au niciun fel de motive să se plângă că ar fi persecutaţi etnic. "Bătaia de joc a banilor publici nu are culoare nici politică, nici etnică", a subliniat Bolojan.
Nimeni nu garantează, însă, că fix aşa se vor apăra politicienii Uniunii, acuzând, ca de obicei, "discriminarea" la care sunt supuşi...
"TĂCEREA E DE AUR"
Suspecţii fac apel la "decenţă"
Deşi BIHOREANUL l-a contactat încă de vineri pe preşedintele CJ, Pásztor Sándor, acesta a preferat să nu răspundă apelurilor şi mesajelor telefonice.
Abia a doua zi, sâmbătă, purtătorul de cuvânt Adrian Simon (foto) a trimis un comunicat prin care susţine că liderul PNL Bihor "a lansat o serie de afirmaţii neadevărate", "infirmate de documentele oficiale ale instituţiei competente", cu scopul de a "minimaliza impactul ultimului raport redactat de aceeaşi instituţie de control" la Primăria Oradea, ale cărei nereguli le-ar depăşi pe cele ale CJ.
Potrivit lui Simon, Curtea de Conturi ar fi găsit la CJ doar 30 de abateri şi prejudicii de numai 18,33 milioane lei, din care trebuie recuperaţi mai puţin de 180.000 lei, pe când la Primăria Oradea 56 abateri, în valoare de 32,04 milioane lei, suma de recuperat fiind de 533.000 lei.
"CJ nu doreşte să intre şi să continue o polemică politicianistă. Rugăm preşedintele PNL Bihor să aibă, dacă se poate, decenţă în comunicare şi să prezinte date în mod corect sau să urmeze proverbul «tăcerea e de aur»".