Să degeraţi bine! Anularea de către Guvern a subvenţiilor scumpeşte căldura orădenilor cu 30%

Orădenii care au reuşit să îşi stingă, cu greu, restanţele după facturile record din iarna trecută se pot pregăti de altele noi. Şi mai mari!

Guvernul a eliminat săptămâna trecută subvenţia pe căldura furnizată populaţiei, fapt care anunţă automat scumpiri de peste 30% faţă de facturile din lunile iernii precedente. Aşa că cei care s-au plâns de arşiţa verii nici nu ştiu cât o vor regreta peste câteva luni...

Mai scump cu o treime!

Facturile de încălzire ale orădenilor în viitorul sezon rece vor fi cu circa o treime mai mari faţă de cele de iarna trecută. La doar patru luni de la majorarea de către Consiliul Local a preţului gigacaloriei de la 179 lei la 193 lei, ca urmare a scumpirii tarifelor de transport şi distribuţie a energiei termice, Guvernul a produs o nouă surpriză. Începând din toamnă, subvenţia pe gigacalorie acordată de la bugetul de stat va fi eliminată complet. Asta înseamnă că orădenii vor plăti pe încălzire cu 22,02% mai mult decât astă-primăvară, şi cu 30% mai mult decât în iarna precedentă, preţul gigacaloriei urmând să fie majorat la 235,52 lei.

Conform estimărilor municipalităţii, pentru încălzirea unei garsoniere care consumă circa 0,91 gigacalorii pe lună, orădenii vor plăti 214 lei cu TVA inclus, preţul crescând la 320 lei în cazul unui apartament cu două camere, respectiv 414 lei în cel al unui apartament cu trei camere. Încălzirea unei locuinţe cu patru camere ar urma să coste nu mai puţin de 577 lei! Iar la asta se vor adăuga cheltuielile cu apa caldă, apa rece, curentul electric, internetul, telefonia, TVS-ul, iar pentru ghinionişti, şi chiria locuinţei!

"Cum mă pot debranşa?"

După cum era de aşteptat, retragerea subvenţiei anunţată de Guvern fost primită cu ostilitate. "Prostie mai mare n-am văzut! Dacă anul trecut pentru un apartament cu patru camere am plătit cam 700 lei la asociaţie, anul ăsta cât o să plătesc, 1.000 de lei? Sunt oameni care muncesc pe brânci o lună întreagă şi nu primesc atâţia bani!", spune orădeanul Cristian Bogdan. Revoltat, bărbatul e hotărât să renunţe la serviciile Electrocentrale. "Decât să dau atâţia bani pe căldură, mai bine renunţ la CET, îmi pun boiler şi mă încălzesc pe curent. Ies mai ieftin şi nici nu mă mai şantajează nimeni că-mi taie căldura pentru că nu şi-au plătit vecinii facturile", socoteşte el.

De aceeaşi părere sunt tot mai mulţi orădeni. Gheorghe Şereş, preşedintele Asociaţiei de Proprietari "Onisifor Ghibu", care nu a avut niciodată probleme cu plata facturilor, spune că locatarii se tem să intre în iarnă ca abonaţi ai CET-ului. "Tot mai mulţi vin să întrebe cum se pot debranşa. Se tem că nu vor putea plăti!".

Şereş se aşteaptă ca primele victime ale scumpirii să fie vârstnicii. "Până acum, bătrânii erau primii la plata facturilor, dar la pensiile pe care le au, de circa 700 de lei, mi-e teamă că nu vor mai putea plăti ca până acum", spune preşedintele. Ca o măsură de protecţie împotriva şocului, el a adunat de la membrii asociaţiei peste vară, în avans, fondul de rulment echivalent unei luni de iarnă. Dar nu e sigur că banii vor ajunge...

Legaţi de CET

În ciuda numărului mare de orădeni care vor să renunţe la serviciile CET, anul acesta centrala a preluat doar 80 de cereri de debranşare, din care 10 pentru debranşare totală. Conform regulamentului de termoficare adoptat în decembrie 2010 de Consiliul Local, debranşarea totală a unui apartament de la sistemul centralizat se poate face doar cu aprobarea asociaţiei, şi numai dacă locuinţa are asigurată o sursă alternativă de producere a energiei termice. Or, alternativă nu prea există! "Din cele 10 cereri de debranşare totală nu a fost aprobată nici una, pentru că nici o locuinţă nu avea asigurată căldura din altă sursă, aşa cum cere regulamentul", explică Daniel Ţigan (foto), directorul de termoficare al Electrocentrale.

Inginerul pune numărul mic al cererilor de debranşare faţă de cel al revoltaţilor pe seama costurilor ridicate pe care le implică modificarea instalaţiilor. "Pentru a se putea debranşa, proprietarul locuinţei are nevoie de acordul vecinilor şi de aprobarea asociaţiei de proprietari, care se dau destul de greu, şi, în cazul unei centrale electrice, de avizul societăţii Electrica la baza căruia trebuie să stea un proiect tehnic, care este destul de scump", zice Ţigan. Chiar şi aşa, directorul e convins că încălzirea oferită de CET e mai avantajoasă decât cea pe curent. "Sistemul centralizat de termoficare este cea mai ieftină soluţie, iar lucrul acesta se va vedea în circa doi ani, după ce Primăria va finaliza investiţiile în noua centrală a oraşului, pe gaz, şi în reabilitarea reţelelor", spune Daniel Ţigan.

"Să fie ultima scumpire!"

Marcel Boloş (foto), şeful Direcţiei de Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, spune că investiţiile totale pentru construcţia noului CET, reabilitarea reţelelor şi valorificarea apei geotermale depăşesc 124 milioane de euro. "Ţinta noastră este ca aceasta să fie ultima scumpire a gigacaloriei, iar în final să furnizăm orădenilor încălzirea tot la 235 lei, chiar dacă se va retrage inclusiv subvenţia de 26 lei pe gigacalorie acordată acum de bugetul local", spune Boloş.

Anul acesta, Primăria a alocat deja 11 milioane de lei pentru subvenţionarea gigacaloriei consumate de orădeni. Dacă ar fi să acopere şi ajutorul anulat acum de Guvern, aşa cum şi-ar dori majoritatea orădenilor, suma ar trebui majorată cu încă 20 milioane de lei. Primarul Ilie Bolojan spune, însă, că municipalitatea nu îşi poate asuma o asemenea povară. "E o cheltuială prea mare, ar însemna să renunţăm la orice investiţie. Din banii aceştia s-ar putea construi două poduri peste Crişul Repede, ori s-ar putea moderniza cam 35 de străzi", spune Bolojan.

Ajutor cu "nedreptate"

Chiar dacă Primăria ar fi dispusă să renunţe la orice alte investiţii pentru a menţine nivelul subvenţiei din iarna trecută, primarul spune că s-ar face o nedreptate. "Ar fi incorect să acordăm orădenilor racordaţi la sistemul centralizat de termoficare un ajutor foarte mare la plata încălzirii, în condiţiile în care cei care stau la case nu pot beneficia de nicio facilitate", argumentează Bolojan.

Conform evidenţelor municipalităţii, pe lângă cei 140.000 de orădeni care locuiesc la bloc şi se încălzesc prin CET, în oraş mai trăiesc alte 60.000 de persoane care locuiesc la case şi se încălzesc pe cont propriu. Aceştia îşi cumpără lemne cu "banii jos" încă din vară, fără să beneficieze de nicio subvenţie, în condiţiile în care pentru ei disconfortul e mult mai mare decât pentru cei care nu trebuie să crape lemne şi să încarce sobele. Şi ar fi nedrept ca din impozitele lor, în loc să facă străzi în cartierele de case, Primăria să plătească încălzirea celor care locuiesc la bloc. În condiţii, totuşi, ca la oraş...

MAI SCUMP!
42,5
lei vor plăti orădenii în plus pentru fiecare gigacalorie consumată de la CET

DOAR PENTRU SĂRĂNTOCI
Adio, subvenţie!Conform Ordonanţei de Urgenţă privind măsurile de protecţie socială pe timpul sezonului rece, adoptată săptămâna trecută de Guvern, familiile cu venituri de cel mult 155 lei pe membru de familie vor achita doar 10% din facturi, iar cele cu venituri de până la 210 lei pe membru vor plăti 20%. Pragul ultim la care se va mai acorda subvenţia de la bugetul de stat este de 5% pentru familiile cu venituri între 615,1 lei şi 786 lei pe membru de familie.

La încadrarea în plafoane se vor lua în calcul toate veniturile familiei şi chiar bunurile din proprietate. Nu vor mai primi subvenţii românii care deţin camere video sau amplificatoare audio, obiectele de artă sau bijuterii care pot fi vândute, mijloace de transport cu o vechime sub 10 ani, utilaje agricole, depozite bancare de peste 3.000 lei, terenuri intravilane sau extravilane, ori animale de casă.