Pe 1 aprilie, Ministerul Dezvoltării va lansa cel mai consistent program pentru eficientizarea energetică a blocurilor de locuinţe şi a clădirilor publice din România, finanţat prin PNRR cu peste 2,8 miliarde euro. Pentru luni, 28 martie, a fost programată publicarea aşa numitelor ghiduri ale solicitantului, adică a regulilor după care proprietarii de clădiri vor putea să obţină termoizolarea acestora.
Suma pusă la bătaie este uriaşă, putând asigura eficientizarea energetică a 4.333 de clădiri, aproape dublul numărului celor anvelopate între 2009 şi 2021, când au fost reabilitate 2.719 blocuri. Ministerul Dezvoltării a explicat săptămâna trecută că energia care poate fi economisită prin termoizolarea celor peste 4.300 de imobile este mai mare decât cea produsă anual de hidrocentrala Vidraru, iar din punct de vedere ecologic se pot evita emisii poluante echivalente cantităţii de dioxid de carbon pe care ar reţine-o într-un an 755.000 hectare de păşune.
Ministrul Cseke Attila a scos în evidenţă că, spre deosebire de programele de anvelopare anterioare, de data asta nu este necesară nicio cofinanţare din partea autorităţilor locale sau a proprietarilor, iar pentru uşurarea sarcinii acestora există posibilitatea depunerii online a cererilor de către fiecare primărie (la adresa www.mdlpa.ro/investiţii/PNRR), regula pentru aprobarea fondurilor fiind "primul venit - primul servit".
La fel ca programul Casa Verde, prin care Ministerul Mediului finanţează eficientizarea energetică a locuinţelor unifamiliale, cel pentru anveloparea blocurilor şi clădirilor publice finanţat prin PNRR este o şansă uriaşă de a reduce consumurile energetice într-un context în care resursele de electricitate şi de gaz sunt tot mai scumpe şi, în plus, mai greu accesibile din cauza războiului ruso-ucrainean. Sunt state de primă mână ale Europei - Germania e cel mai bun exemplu - care încearcă să scape de dependenţa de gazul rusesc, aşa că, mai mult decât ele, tocmai pentru că nu are atât de mulţi bani, România este datoare să nu ignore oportunitatea de a-şi reduce consumurile pentru încălzirea locuinţelor şi a clădirilor publice, folosind fondurile europene.
Nu ştim cât de pregătite sunt autorităţile pentru a profita de acestea, dar au obligaţia cel puţin morală să nu stea cu mâinile în sân. Bihorenii din mediul urban, nu doar din Oradea, ci şi din celelalte oraşe ori chiar comune unde există blocuri, ar trebui să-şi preseze edilii să se mişte cât mai rapid ca să rezolve problema termoizolării, chiar dacă vine vara şi, la fel ca greierele din fabulă, ar putea uita că urmează o nouă iarnă.
De interesul lor, al fiecărei asociaţii de proprietari/locatari, şi de competenţa primăriilor depinde cum vor arăta facturile de încălzire la finalul anului. E vremea să ne amintim zicala, pe cât de simplă pe tot atât de întemeiată, despre omul gospodar care îşi face vara sanie.