Ca o continuare a conferinţei privind Holocaustul evreilor în mass-media, desfăşurate luni la Primăria din Oradea, marţi a fost lansat volumul ce adună interviuri realizate de Televiziunea Română cu supravieţuitori ai lagărelor de exterminare naziste.
După cuvântul de salut adresat de către E.S. Tamar Samash, ambasadorul Israelului din România, o serie de istorici au prezentat câteva aspecte privind istoria evreilor şi a pogromului la care aceştia au fost supuşi în timpul celui de-al doilea război mondial.
Astfel, profesorul universitar Andrei Marga a arătat că problema Shoah-ului (termen folosit pentru desemnarea acestor fapte – în ebraică, catastrofă) trebuie privită atât din perspectiva mărturiilor supravieţuitorilor, cât şi a istoriografiei, adică a lucrărilor de cercetare bazate pe documente de arhivă. "Suntem în faţa unei schimbări în istoriografie. Anume, este clar că Holocaustul a apărut ca urmare a antisemitismului lui Hitler, dar acum se pune întrebarea cum a fost posibil ca oamenii simpli să meargă pe stradă liniştiţi când dincolo de gard se exterminau oameni, cum a fost la Dachau (…). Germania nu a fost cea mai antisemită ţară, dar a avut o conducere care a alimentat teama atacului din partea altor popoare", a completat Marga.
O referire la folosirea terminologiei a fost făcută şi de către istoricul Carol Iancu. "Ca istoric, prefer să folosesc termenul Shoah şi îmi pare rău că s-a încetăţenit cuvântul Holocaust, care înseamnă ardere de tot", a punctat acesta.
Tot Iancu a amintit că în istorie au existat şi alte pogromuri, pe alte continente, dar şi că România, prin guvernul generalului Ion Antonescu, a contribuit la Shoah, prin acceptarea trimiterii în lagăr a circa 3300 de evrei de cetăţenie română din Franţa, între care poetul Benjamin Fundoianu.
La rândul său, istoricul Ladislau Gyémánt a precizat că subiectul privind istoria evreilor şi Shoah-ul au reprezentat teme tabu înainte de 1990, iar după acest an s-a putut trece la înfiinţarea unui Institut de Iudaistică la Cluj-Napoca. "Acum adunăm numele celor 133.000 de evrei care au fost deportaţi din Ardealul de Nord (…). TVR a făcut un demers excepţional prin documentarele şi cartea de faţă, iar cei care au lucrat la ea vor putea spune că au pus umărul la menţinerea memoriei trecutului", a mai spus L. Gyémánt.
Despre realizarea interviurilor a vorbit Thea Haimovitz: "Proiectul Auschwitz 70 a fost cel mai greu pentru mine (…) subiectul mă blochează, dar am acceptat să fac interviurile din perspectiva unui psiholog. (…) Am reuşit să determin aceste persoane să vorbească, iar ceea ce mi-au spus m-a bântuit nopţile şi zilele. (…) Avem datoria să inventăm o pedagogie a Holocaustului pentru ca ceea ce s-a întâmplat să nu se mai repete".
Cuvinte despre volum au fost adresate de către Armand Shor, directorul Camerei de Comerţ şi Industrie Israel-România, Doina Meiseles, preşedintele AZOCLM, Virgil Oniţă, directorul Editurii Libris, Romeo Couţi, directorul TVR Cluj, respectiv Felix Koppelmann, preşedintele comunităţii evreieşti din Oradea, care a precizat că "acest eveniment editorial face cinste oraşului nostru şi comunităţii noastre".
Volumul "Auschwitz Alive – 70 de ani" este coordonat de Romeo Couţi şi cuprinde un număr de şase interviuri ale Theei Haimovitz, dar şi consideraţii istorice şi referitoare la proiectul TVR de realizare a interviurilor. Volumul se găseşte în librării.
Urmând acest eveniment, seara a continuat cu o altă lansare de carte, fiind vorba de trei volume de istorie, coordonate de Carol Iancu şi publicate în limba franceză. Prezentarea a fost făcută de către istoricul orădean Antonio Faur. Temele abordate se referă la afacerea Dreyfus (un conflict politic care a scindat Franţa la sfârşitul secolului al XIX-lea), la relaţiile Israelului cu diaspora de-a lungul ultimelor şapte decenii, respectiv la rabinul Alexandru Şafran şi activitatea sa din perioada de început a comunismului în România.