Raportul Corpului de Control al premierului privind Salina Praid, publicat sâmbătă, arată că inundația din mai 2025 a fost previzibilă, însă riscurile au fost constant subevaluate. Inspectorii propun revocarea conducerii Salrom, atragerea răspunderii civile a celor implicați și reformarea legislației miniere și a celei privind gospodărirea apelor.
Potrivit raportului, „inundarea spațiilor subterane ale Salinei Praid a avut un caracter previzibil”, însă, cu toate acestea, „riscul de inundare a spațiilor subterane ale salinei și de afectare a zăcământului a fost subevaluat și calificat constant [...] ca nefiind un pericol iminent”. Pe scurt, specialiștii știau că apa ar putea ajunge în mină, dar conducerea a ales să ignore avertismentele.
În locul unei strategii de protecție, s-au făcut doar lucrări de întreținere temporare. Raportul menționează explicit că măsurile luate nu vizau prevenirea, ci doar reparațiile de urgență după apariția problemelor.
Mai mult, un plan de impermeabilizare a minelor vechi exista încă din 2006 și fusese actualizat în 2014, însă, cum precizează inspectorii, „lucrările nu au fost executate până la inundarea spațiilor subterane”. Culmea este că, între 2021 și 2024, Salrom a şi avut fonduri suficiente pentru investiții majore, dar compania nu le-a folosit.
Recepţie de formă
Verificările CCPM scot la iveală și nereguli grave în modul de execuție a unor lucrări hidrotehnice realizate în perioada 2012–2016. Acestea „nu au fost recepționate în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare”. Mai exact, recepţia s-a făcut "fără participarea reprezentantului administrației publice care a emis autorizația de construire și fără un punct de vedere al proiectantului privind execuția construcției”.
Inspectorii menționează și un alt aspect grav: Expertizele tehnice întocmite după evenimentele din 2022 – care recomandau măsuri urgente – nu au fost implementate. „Măsurile propuse de expert nu au fost implementate, fiind calificate în 2023 drept inoportune în raport cu costurile și eficiența”, notează raportul. Doar în 2024 s-a recunoscut că lucrările sunt necesare, dar „în 2025 au rămas la stadiul de deziderat”.
Cu alte cuvinte, Salrom a considerat că prevenirea era prea scumpă — până când paguba a devenit imposibil de reparat. Abia pe 13 mai 2025, adică după aproximativ 10 luni de la efectuarea expertizei și după dezastrul din 5 mai 2025, între reprezentanții SNS SA și o asociere de operatori economici a fost încheiat, tardiv, un contract de proiectare și execuție lucrări „pentru eliminarea pe termen lung a infiltrațiilor din albia pârâului Corund în subteranul Salinei Praid”.”
Documentul subliniază că „scopul lucrărilor contractate [...] a devenit imposibil de realizat”, întrucât acestea au fost demarate după ce inundația s-a produs.
Turism neautorizat şi instituții pasive
Raportul Corpului de Control critică dur modul în care instituțiile statului au gestionat situația de la Praid. Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) este acuzată că a evaluat incomplet riscurile pentru salină. Potrivit documentului, instituția „și-a exercitat atribuția de elaborare a schemelor directoare pe baza unei evaluări limitate și incomplete a riscurilor împotriva acțiunilor distructive ale apelor”.
Cu alte cuvinte, ANAR a analizat doar inundațiile de suprafață, nu și pericolul pe care apele infiltrate în subteran îl puteau avea asupra zăcământului de sare și asupra activităților economice din zonă. „Evaluarea s-a raportat exclusiv la riscul de inundație de suprafață, fără a fi avut în vedere riscul de acțiune distructivă a apei asupra activităților economice”, se menționează în raport.
Inspectorii arată și că Autoritatea Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), instituția care trebuie să reglementeze și să controleze activitățile miniere, nu și-a îndeplinit obligațiile legale. „Lipsa normelor tehnice de referință a avut ca rezultat ineficacitatea instrumentului de coerciție instituit prin lege”, precizează raportul. Aceasta înseamnă că ANRM nu a elaborat regulile tehnice prin care ar fi putut sancționa neregulile Salrom. Deși legea îi dădea dreptul să facă verificări și să aplice amenzi, instituția nu a emis normele care să-i permită să folosească aceste pârghii. În lipsa lor, statul nu a avut un cadru legal clar pentru a trage la răspundere conducerea Salrom, chiar dacă riscurile și deficiențele erau evidente.
Pe lângă aceste carențe administrative, raportul atrage atenția și asupra activităților turistice din subteran, care s-au derulat fără aprobarea ANRM, "deși obligația legală [...] a fost instituită încă din 17 decembrie 2020”, arată documentul. Mai mult, o altă prevedere legală – taxa pentru utilizarea golurilor miniere – „nu a fost stabilită nici până în prezent”. Asta înseamnă că Salrom a continuat să exploateze turistic salina fără aviz complet și fără să plătească taxele aferente utilizării acestor spații.
Să plece!
„Evenimentele de la Praid nu sunt o fatalitate naturală, ci rezultatul unei neglijențe colective", scrie în raport în care inspectorii propun o serie de sancţiuni, reforme şi schimbări legislative.
Concret, pentru Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, inspectorii recomandă ca ministerul să analizeze exercitarea dreptului de revocare cu justă cauză a administratorilor Societății Naționale a Sării (Salrom), pentru că aceștia „nu și-au îndeplinit obligațiile legale și nu au acționat pentru prevenirea prejudiciilor aduse societății”.
Totodată, ministerul ar trebui să inițieze demersuri pentru atragerea răspunderii civile a membrilor consiliului de administrație și a persoanelor care „ar fi putut să prevadă și să evite producerea prejudiciilor”. De asemenea, raportul recomandă revizuirea și completarea legislației miniere, astfel încât să fie clar stabilite responsabilitățile privind închiderea minelor și monitorizarea planurilor tehnice de încetare a activității.
Pentru Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, raportul cere reevaluarea legislației din domeniul gospodăririi apelor, pentru ca noțiunea de „acțiune distructivă a apelor” să fie definită mai clar în lege și să includă efectele asupra activităților economice și asupra mediului. Inspectorii solicită și o analiză internă la nivelul Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), pentru a verifica dacă instituția și-a îndeplinit obiectivele prevăzute de lege, respectiv „protecția și apărarea împotriva acțiunii distructive a apelor”.
Instrucţiuni urgente!
Ministerul Mediului este îndemnat să reevalueze schemele directoare și metodologia de gestionare a riscurilor, astfel încât zonele vulnerabile, precum Salina Praid, să beneficieze de prioritate în finanțare și intervenție.
Inspectorii au propus măsuri şi în cazul deficienţelor găsite la Autoritatea Națională pentru Resurse Minerale (ANRM). Concret, ei recomandă ca ANRM să elaboreze de urgență instrucțiunile tehnice privind protecția zăcămintelor, care lipsesc de ani de zile. Raportul subliniază că aceste norme sunt esențiale pentru ca instituția să poată controla și sancționa operatorii minieri care nu respectă regulile de siguranță.
„ANRM trebuie să evalueze modul în care reprezentanții instituției au avizat programele anuale de exploatare a SNS SA și cum s-a urmărit executarea măsurilor pentru protecția zăcământului”, precizează documentul.
De asemenea, se solicită aplicarea prevederilor referitoare la utilizarea și taxarea golurilor miniere, astfel încât statul să încaseze veniturile corespunzătoare activităților turistice din subteran. Raportul propune ca Ministerul Economiei și ANRM să colaboreze pentru actualizarea cadrului tehnic normativ privind închiderea minelor, astfel încât planurile tehnice și măsurile de protecție să fie unitare, clare și obligatorii.
Citeşte mai jos raportul Corpului de control al primului ministru: