Liderii UDMR s-au obişnuit să facă "numiri la plic" la conducerea şcolilor şi Inspectoratului Şcolar Judeţean. A recunoscut-o însuşi preşedintele executiv Szabo Odon, public, în faţa jurnaliştilor cărora s-a plâns că şeful IŞJ încalcă drepturile minorităţii prevăzute în Legea educaţiei, neconsultându-se cu UDMR la numirea directorilor şi inspectorilor şcolari.

"Răbdarea noastră s-a terminat!", a tunat Szabo, ameninţând voalat că dacă inspectorul general nu-i execută "propunerile de numire", UDMR va încuraja segregarea unităţilor de învăţământ. Un fenomen care oricum se desfăşoară de mult, având ca rezultat crearea unei reţele şcolare paralele, rezervate exclusiv maghiarilor.

Pâră la Ponta

După ce la începutul lunii parlamentarii UDMR s-au întâlnit cu Victor Ponta, deputatul Szabo Odon a relatat într-o conferinţă de presă că i-a sesizat premierului situaţia inacceptabilă din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean, care încalcă drepturile minorităţii maghiare prevăzute în Legea educaţiei. "Am solicitat respectarea legii, care impune ca în şcolile mixte, cu predare şi în limbile minorităţilor, unul din directori să fie din partea comunităţilor etnice respective, iar în inspectorate să fie un număr de inspectori de la minorităţi proporţional cu numărul claselor cu predare în limbile minorităţilor. Consider abuziv că în Bihor nu avem procentul stabilit prin lege. Ar trebui să avem 6,5 posturi de inspectori din 32, dar nu avem", a spus deputatul UDMR.

"Suntem acuzaţi că facem discriminare şi segregare în şcoli, dar în Oradea sunt trei şcoli profesionale cu clase maghiare, fiecare cu trei directori, şi la fiecare un adjunct ar trebui să fie din partea noastră. Avem numai la una", a mai zis Szabo, concluzionând: "Atunci de ce vă miraţi că vrem segregarea şcolilor? De ce să nu declanşăm dorinţa de a avea o şcoală profesională numai în limba maghiară? Răbdarea noastră s-a terminat!".

Deputatul a precizat că înaintea începerii anului şcolar a avut cinci întâlniri cu conducerea IŞJ "şi tot nu s-a rezolvat" chestiunea numirii de directori şi inspectori şcolari. Asta, deşi "UDMR a făcut propuneri scrise, sub semnătura domnului preşedinte Kiss Alexandru".

Legea-i lege

Pe ce se bazează Szabo când susţine că IŞJ e obligat să numească directori şi inspectori la indicaţia UDMR? Articolul 45 al Legii 1/2011 prevede că "minorităţile au dreptul la reprezentare în organele de conducere ale unităţilor de învăţământ şi inspectoratelor şcolare, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională, potrivit legii" şi că "în unităţile şcolare cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minorităţilor respective, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională".

Articolul 95, de asemenea, zice că "în structura inspectoratelor din judeţele cu învăţământ şi în limbile minorităţilor sunt cuprinşi şi inspectori pentru acest tip de învăţământ, numiţi cu respectarea procedurilor prezentei legi şi cu consultarea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale". La prima vedere, nimic nu pare mai firesc decât doleanţele UDMR...

Discriminare pozitivă

În realitate, însă, interpretările date legii de reprezentanţii UDMR sunt forţate, iar situaţia de fapt este în favoarea etnicilor maghiari.

05 Daniel Negrean_3.jpgŞeful IŞJ, Daniel Negrean (foto), afirmă că legea nu-l obligă la numirea unui număr de inspectori maghiari proporţional cu clasele maghiare. "Nicăieri nu spune legea că dacă un sfert din clase sunt cu predare în limba maghiară trebuie să avem un sfert din inspectori maghiari. Obligatoriu e doar să avem inspectori pe problemele învăţământului în limbile minorităţilor, şi noi avem mai mult de atât". Ca dovadă, pe lângă inspectorul general adjunct Keri Hajnal, numită la propunerea UDMR, tot maghiari sunt şi alţi inspectori, pe probleme ce nu au nimic etnic (de pildă Pataki Arpad şi Palhegy Laszlo pe resurse umane, iar Szabo Tiberiu la perfecţionarea cadrelor didactice).

Analiza numărului de inspectori români şi maghiari pe un anume segment de învăţământ raportat la numărul de cadre didactice din judeţ arată şi ea că maghiarii sunt discriminaţi, de fapt, pozitiv. "În învăţământul primar cu predare în română avem 1.200 de învăţători şi profesori şi un post de inspector, iar în cel maghiar avem la 250 de învăţători şi profesori, o jumătate de post de inspector", spune Negrean. Or, dacă ar fi să se respecte ad literam proporţiile, acest post trebuia limitat la 0,2 norme!

Cu toate acestea, cum reiese din "propunerile de numiri" trimise de UDMR Inspectoratului Şcolar pe 19 august, document pus şi la dispoziţia BIHOREANULUI, UDMR a cerut încă 1,5 posturi de inspectori maghiari la Casa Corpului Didactic.

Mai mulţi, în orice condiţii

Situaţia e şi mai edificatoare în privinţa directorilor de şcoli. În Bihor sunt 61 de şcoli mixte, la care maghiarii au 26 de directori plini şi 27 de adjuncţi. Deci aproape de jumătate!

Adresa trimisă IŞJ relevă că UDMR vrea nu doar mai mulţi directori adjuncţi, ci şi numirea unor persoane ce nu îndeplinesc condiţiile legale. "La şcoala din Tilegd este propusă Szoboszloi Edith, deşi nu e titulară, iar la Colegiul Traian Vuia, Soos Sandor, care nu are catedră acolo", spune Negrean. Cât despre situaţia de la colegiile tehnice orădene, invocată expres de Szabo, şeful IŞJ spune că "am discutat posibilitatea numirii unor noi adjuncţi, maghiari, dar cei din conducerea unităţilor mi-au spus că nu vor vota propunerile în Consiliile de Administraţie".

Explicaţia împotrivirii? Din cinci colegii tehnice - Transilvania, Brâncuşi, Traian Vuia, Mihai Viteazul şi Şaguna - doar ultimele trei au şi clase maghiare, dar într-o pondere foarte mică: la Vuia sunt 65 clase româneşti şi 7 maghiare, la Mihai Viteazul 65 româneşti şi 4 maghiare. Dacă s-ar pune un adjunct maghiar şi apoi s-ar respecta proporţiile etnice, ar trebui să fie între 5 şi 7 adjuncţi români la fiecare. Aberant, fireşte.

Noi da, voi ba

Cu toate acestea, UDMR are pretenţii similare şi în alte şcoli din judeţ unde ponderea elevilor şi profesorilor maghiari e redusă.

La Beiuş vrea adjunct la Şcoala Nicolae Popovici, în persoana lui Krammer Terez, deşi şcoala are o singură clasă maghiară. La Oradea, pentru că Liceul Baptist Emanuel încorporează şi o grădiniţă cu o grupă de preşcolari maghiari, UDMR vrea alt adjunct, la fel ca la Şcoala din Căpâlna, doar pentru că în cadrul acesteia există o grupă de grădiniţă cu 4 copii maghiari. Reversul e că în şcolile mixte din localităţile cu populaţie preponderent maghiară nu există directori adjuncţi români, şi totuşi niciun partid românesc nu se plânge de asta - afirmă Negrean.

Fals, replică Szabo Odon. "Vă duc de mână la Tămăşeu, Valea lui Mihai, Săcueni, să vedeţi că sunt directori români", spune deputatul UDMR, care adaugă că nu toate datele furnizate de şeful Inspectoratului nu corespund adevărului, pe motiv că "Pataki, Szabo şi Palhely nu mai sunt inspectori", fiind schimbaţi.

Miza? Banii

Întrebat de BIHOREANUL cum au loc "consultările" cu liderii UDMR pentru numirea directorilor şi inspectorilor maghiari, şeful IŞJ s-a codit să dea detalii. Poate şi fiindcă pentru aceştia consultările înseamnă că ei nu "propun", ci dispun, iar ceilalţi trebuie să se supună.

Cu sau fără directori adjuncţi din propria etnie, cert e că elevii maghiari din şcolile mixte nu sunt cu nimic afectaţi în dreptul de a învăţa în limba maternă. Care este atunci adevărata miză a pretenţiilor UDMR? N-o spune nimeni pe şleau, dar e simplu: procurarea de noi funcţii şi noi locuri de muncă, nu neapărat gras plătite, dar stabile, pentru tinerii maghiari. Iar dacă organigramele şcolare vor creşte artificial în acelaşi ritm de acum, e doar chestiune de timp până când UDMR va putea cere chiar înfiinţarea unui Inspectorat Şcolar doar pentru ai săi...


ANTITEZE
Înghesuială la unii, pustiu la alţii

În ultimii ani, şcolile maghiare au cerut tot mai multe derogări de la normativele privind numărul minim de elevi pentru înfiinţarea unor clase, astfel că în prezent în aceste unităţi există clase primare cu mai puţin de 12 elevi şi clase gimnaziale sub 15 elevi. Urmarea? Cu cât sporeşte numărul claselor, cu atât se angajează mai mulţi profesori şi apoi se pretind mai multe posturi de inspectori.

Pe de altă parte, cu binecuvântarea UDMR, clasele maghiare din şcolile mixte cer "ruperea" şi înfiinţarea a noi şcoli exclusiv maghiare, de obicei în clădirile restituite bisericilor, pentru care statul, după ce elevii români au fost evacuaţi, mai şi plăteşte chirii. Consecinţa e că în timp ce majoritatea elevilor din şcolile orădene învaţă în schimburi, la cele patru şcoli exclusiv maghiare gradul de ocupare a clădirilor este sub capacitate: Liceul Ady Endre are 94 săli pentru 31 clase, Liceul Romano-Catolic Szent Laszlo (ce funcţionează în clădirea fostului Liceu Partenie Cosma) are 31 săli pentru 27 clase, Liceul Reformat Lorrantffy Zsuzsana (înfiinţat în imobilul fostului Grup Şcolar Andrei Şaguna) are 32 săli pentru 17 clase, iar Şcoala Iuhasz Gyula dispune de 15 săli pentru 9 clase.

Spre comparaţie, în Colegiul Eminescu îşi împart 55 de săli de curs 57 de clase de elevi.