Şantajul cu partajul: Condiţia cerută de Primărie, ca solicitanţii autorizaţiilor de construire să doneze terenuri pentru drumuri, a degenerat în război politic

Vrei să îţi construieşti o casă? Ai drum public suficient de larg în apropiere, eşti norocos. Nu ai, eşti bun de "plată".

Primăria condiţionează acordarea autorizaţiilor de construire de donarea bucăţilor de teren necesare pentru amenajarea noilor drumuri acolo unde oraşul nu deţine proprietăţi. "Sunt sute de străzi care se extind în fiecare an. Dacă solicitanţii n-ar ceda din frontul la stradă, municipalitatea nu ar avea cum să le facă drumuri şi reţele", explică primarul Ilie Bolojan.

"Să terminăm cu donaţiile!"

Scandalul "donaţiilor de nevoie" a izbucnit în precampania pentru alegerile locale din iunie. După ani de zile în care au votat fără niciun comentariu aprobarea donaţiilor de terenuri făcute oraşului de către orădenii care construiesc şi sunt obligaţi să aibă ieşire la un drum public lat de 12 metri, reprezentanţii PSD din Consiliul Local s-au opus, brusc, trocului "teren contra autorizaţie de construire".

"Să terminăm din acest moment cu donaţiile! Singura cale legală este exproprierea cu o justă despăgubire", a cerut la sfârşitul lunii aprilie Adelina Coste, în numele grupului PSD. După alegeri, pesediştilor li s-au adăugat udemeriştii, ajunşi în opoziţie. Ulterior, în august, grupul PSD-UDMR a trântit 45 de proiecte pentru aprobarea a tot atâtea oferte de donaţii imobiliare, profitând că în absenţa unor colegi aflaţi în concedii liberalii n-au avut cele 18 voturi necesare pentru promovarea unor hotărâri de patrimoniu.

Bolojan către orădeni...

Enervat, primarul Ilie Bolojan a cerut Instituţiei Arhitectului Şef să informeze cei 45 de orădeni cine i-a lăsat fără autorizaţii de construire. "Cu regret vă informăm că oferta dvs. de donaţie a terenului necesar pentru lărgirea tramei stradale nu a întrunit numărul de voturi necesar în vederea aprobării în plenul Consiliului Local Oradea din 30 august 2016, grupurile de consilieri ale PSD şi UDMR votând "împotrivă", respectiv "abţinere", fără a-şi justifica în niciun fel decizia", se menţiona în scrisorile trimise celor afectaţi de opoziţie.

Chiar dacă în şedinţele ulterioare, când liberalii s-au mobilizat, donaţiile au fost aprobate, PSD şi UDMR şi-au păstrat noua atitudine şi în prezent. "Toate materialele privind donaţiile de terenuri nu le vom vota", a anunţat consilierul Huszar Istvan (foto) în deschiderea şedinţei din octombrie. Explicaţia? "Donaţia este un act voluntar. Nu e OK să-l condiţionezi pe om. El oricum trebuie să lase 6 metri de la axul drumului, aşa că nu va putea să îşi pună gardul mai aproape", a zis Liviu Sabău Popa, liderul grupului PSD din Consiliul Local.

Compromisul necesar

Schimbarea de optică a opoziţiei i-a iritat pe liberali, care i-au acuzat de populism. Şi nu fără temei. "Dl Huszar a promovat toate materialele privind donaţiile când, viceprimar fiind, coordona Administraţia Imobiliară Oradea, iar grupul PSD le-a votat. Singurul lucru care s-a schimbat e că acum sunt în opoziţie", a subliniat viceprimarul Mircea Mălan.

Avocat de profesie, Mălan spune că donaţia este strict în folosul solicitanţilor: "Municipalitatea nu câştigă nimic, dimpotrivă! Oraşul are doar de pierdut: nu mai încasează impozit pe terenul donat şi, în plus, se obligă să facă drumuri, deşi în oraş mai există încă 250 de străzi nemodernizate. Viceprimarul exclude cu totul varianta exproprierii. "Nu e moral ca din banii tuturor orădenilor să expropriezi teren ca să faci drum pentru o familie care vrea să se mute în vârful dealului. Şi apoi, exproprierile ne-ar înghiţi tot bugetul de investiţii".

Mălan consideră că varianta donaţiei e cel mai eficient compromis între interesul municipalităţii, care se asigură că drumurile vor fi suficient de late, pentru a lăsa loc unei urbanizări ulterioare, şi interesul cetăţeanului, care evită birocraţia. "Spre deosebire de donaţie, care se poate perfecta repede, exproprierea durează mai mult. Până se face evaluarea terenului, până se aprobă exproprierea în Consiliul Local şi până se fac plăţile poate trece şi un an, dar orădeanul vrea să construiască cât mai repede", susţine vicele.

Donaţie degeaba!

Ce spun, însă, orădenii? "Puteam da Primăria în judecată, dar dura 2-3 ani până câştigam, iar eu mi-am întemeiat o familie şi vreau să ridic casa acum", spune Adrian Popa. Bărbatul a donat anul acesta 157 metri pătraţi în strada Sofiei, în valoare de circa 2.000 euro, chiar dacă, dată fiind topografia locului, drumul pe care i-l va amenaja Primăria nu va putea avea niciodată lăţimea de 12 metri.

Aceeaşi supărare o are şi Ovidiu Marian, care a donat 57 mp, estimaţi la 700 euro, ca să-şi poată ridica o casă în strada Kabos Endre. "Ce mă deranjează este că nu vom avea niciodată şosea peste terenul dat oraşului, pentru că asta ar însemna ca Primăria să dărâme casele vecinilor, care au construit mai aproape de axul drumului. De aia, cinstit ar fi fost să ne recompenseze cumva, fie şi prin reducerea impozitului", spune orădeanul.

Mai revoltat este Ioan Borhidi, care s-a văzut obligat să doneze 52 mp în strada Sofiei. "Nu-mi pare rău după teren, că drumul va fi folosit de toată lumea, dar să mă pui să plătesc 700 de lei pe schiţă şi încă 1.000 lei la notar ca să se întăbuleze pământul pe Primărie îmi pare aberant", explică bărbatul, concluzionând: "Povestea cu donaţiile este ca şi cu înscrierea în CAP. Pe lângă că te obligă să dai terenul la stat, te mai şi pun să te rogi de ei ca să ţi-l accepte şi să cheltui bani ca să ţi-l ia".

În loc de donaţie, renunţare

De altfel, inclusiv primarul Ilie Bolojan (foto) recunoaşte că este nedrept ca orădenii care fac donaţii imobiliare oraşului să plătească taxe pentru ele. "Căutăm soluţii ca să nu mai punem donatorii la plată. O variantă ar fi înlocuirea donaţiei cu renunţarea la teren. Taxele sunt mai mici, iar cetăţeanul nici nu mai are nevoie de aprobarea Consiliului Local", spune Bolojan. Conform noului Cod Civil, proprietarul poate renunţa la teren printr-o simplă declaraţie notarială înregistrată la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, iar ulterior municipalitatea poate cere întăbularea sa în baza unei Hotărâri de Consiliu.

Aparent simplă, soluţia renunţării implică, totuşi, şi neajunsuri. "Renunţarea foloseşte celui din proprietatea căruia a plecat iniţial bunul. Dacă Primăria i-a dat unei persoane un teren cu titlu de proprietate, atunci terenul respectiv se poate întoarce la oraş. Dar, dacă terenul şi-a schimbat de câteva ori proprietarul, nu mai poţi face transferul la Primărie, deoarece ar reveni proprietarului anterior", opinează un notar. Potrivit acestuia, cea mai bună soluţie ar fi instituirea prin lege a unor taxe simbolice pentru perfectarea donaţiilor imobiliare făcute de cetăţeni către administraţiile locale. Dacă tot nu primeşte omul niciun ban pe terenul donat, măcar să nu plătească nici pentru a-l da...

SOLUŢIA UNIVERSALĂ
Ne daţi sau nu ne daţi?!

Anul trecut, municipalitatea a preluat de la orădeni suprafeţe totale de 19.332 mp de teren, în scădere faţă de anul 2014, când a primit 19.994 mp. Municipalitatea evită să se oblige expres la ceva în schimbul terenurilor, chiar dacă nu le foloseşte decât pentru extinderea reţelelor edilitare. "Introducerea utilităţilor necesare pe drumul public nou creat se va face în funcţie de priorităţile şi resursele financiare alocate, corelat cu necesităţile municipiului Oradea", este formula standard din Certificatul de Urbanism.

În ciuda folclorului urban, cum că trocul "teren contra autorizaţii" este o meteahnă orădeană, pe site-urile administraţiilor locale din Arad, Cluj, Timişoara şi chiar Bucureşti apar hotărâri, noi şi vechi, prin care se aprobă donaţii imobiliare. Atât doar că numărul lor e mult mai redus decât în Oradea, unde anul trecut s-au înregistrat 85. "În alte zone nu se mai construieşte atât de mult. Oradea s-a extins în ultimii ani mai ales în zona de deal, unde oraşul nu deţine terenuri, aşa că numărul donaţiilor imobiliare este mai mare din acest motiv", explică primarul Ilie Bolojan.