Aproximativ 300 de persoane, între care numeroși exponenți ai lumii interlope, au fost prezente, joi după amiază, la ceremonia de înmormântare a lui Sanyi Neguș senior, odinioară unul dintre cei mai temuți lideri ai lumii interlope din Oradea.
Manifestările au început în jurul orei 12, la casa familiei Neguș din strada Evreilor Deportați din Oradea, unde s-au strâns numeroși apropiați și cunoscuți ai familiei.
Circulația în zonă a fost îngreunată aproximativ o oră, trotuarele fiind pline de mașini și mulți participanți așteptând în stradă începutul ceremoniei.
Puțin după ora 13, din curtea casei a ieşit un dric tras de doi cai albi - simbol al purității și al trecerii sufletului spre lumină - pe care se afla sicriul, vegheat de o fotografie uriașă, înaltă de 2 metri și lată de aproximativ 1 metru (foto jos), a defunctului, pe un fundal sonor asigurat de muzică de jale.
Un lăutar, Raimond Dinescu, apropiat al familiei Neguș, a cântat „La revedere, tatăl meu”, în timp ce mulțimea se încolona să meargă spre cimitir.
Când Neguș sr. a ieșit pentru ultima oară pe poarta casei sale, polițiștii au oprit cu totul traficul în zonă și până și trecătorii de pe stradă s-a oprit să vadă ce se întâmplă.
Din curtea casei și până la Capela Orășenească din Cimitirul Rulikowski, un alai, întins pe zeci de metri, ce a numărat câteva sute de oameni, l-a condus pe Sanyi Neguș pe ultimul său drum.
La Capela Orășenească, cortegiul s-a oprit pentru slujba de înmormântare, oficiată potrivit ritualului penticostal.
La ceremonie au fost prezenți reprezentanți ai mai multor clanuri țigănești cunoscute, între care Gyöngyösi, mai mulți gabori și frații Blaga.
Alături de aceștia s-au aflat și apropiați ai fiilor săi, Romi și Sanyi, printre care Costi Mărie, Alexandru Lungu și Aurel Gavriș.
Nu au lipsit nici persoane care, de-a lungul anilor, au fost alături în plan juridic și personal întregului clan Neguș, inclusiv avocatul Lucian Negruțiu, care i-a reprezentat pe membrii acestuia în numeroase anchete și procese, precum și Alexandru Bundea, fratele fostului fotbalist Zeno Bundea.
La capelă, sicriul a sosit pe un fundal sonor neobișnuit pentru un astfel de moment, însoțit de aplauze care răsunau din boxe. Pastorul a îndemnat apoi asistența să-l aplaude pe defunct, evocându-l drept o „figură legendară și un simbol al comunității rome din Oradea și din întreaga Românie”.
Acesta a vorbit despre o moștenire care nu se oprește odată cu dispariția lui Neguș sr., subliniind că numele îi va fi dus mai departe de fiii săi, care „au jurat că îl vor cinsti și îi vor continua numele”.
„Cunoaștem, că vrem sau că nu vrem, și noi, și autoritățile române, că Neguș a fost o legendă, o emblemă a țiganilor - nu doar din județ, ci din toată România”, a transmis pastorul, în aplauzele mulțimii.
La căpătâiul lui Sanyi Neguș sr. au stat în permanență copiii săi, în frunte cu Romi și Sanyi, considerați continuatorii „moștenirii” lăsate în urmă. Această idee a fost reluată și în iertăciunea cu care, la final, fostul lider al țiganilor orădeni și-a luat rămas-bun, un text care i-a amintit nu doar pe membrii familiei și pe apropiați, ci și pe „autorități”, precum și Primăria Oradea.
Au fost evocați, de asemenea, colaboratorii săi din diverse comunități: gaborii alături de care a lucrat în Oradea și în întreaga țară, țiganii unguri, țiganii români, dar și locuitorii „de la bloc din Velența”. La capătul acestei enumerări, pastorul nu și-a mai putut stăpâni emoțiile și a izbucnit în plâns.
„Dragii mei, dacă am uitat pe cineva sau dacă nu a fost trecut în acest necrolog, vă rog să ne iertați. Nu avem cuvinte. Nici eu, nici familia nu ne-am așteptat la o asemenea prezență - sunteți aproape 300 de persoane aici. Dumnezeu să vă binecuvânteze și să vă răsplătească osteneala și dragostea pe care le-ați arătat acestei familii”, a transmis acesta.
Așa cum BIHOREANUL a mai scris, Sany Neguș sr., pe numele său din buletin Markovics Sándor, a murit în noaptea de luni spre marți, la vârsta de 71 de ani.
El a fost considerat, în anii ’90, unul dintre cei mai influenți și mai duri lideri ai lumii interlope locale din Oradea. A strâns o avere considerabilă din activități ilegale - cămătărie, taxe de protecție, contrabandă cu aur și țigări - într-o perioadă în care autoritățile abia făceau față exploziei crimei organizate post-decembriste.
La începutul anilor 2000, Markovics Sandor s-a retras brusc din „afaceri”, după ce s-a convertit la cultul penticostal, şi a evitat cu obstinație orice apariție publică. O excepţie a avut loc în 2011, când, după o serie de atacuri violente asupra familiei sale, bătrânul șef de clan a decis să iasă din umbră și să-și spună povestea într-o vizită rară la redacția BIHOREANUL.
„Afacerile” sale au fost continuate de fiii săi din prima căsătorie - Sandor, cunoscut ca Sanyi Neguș, și Romulus, zis Romi Neguș.