Timpul costă bani, iar expresia americănească n-a fost niciodată mai adevărată ca acum. Întrucât preţurile materialelor de construcţii cresc întruna, astfel că o lucrare se scumpeşte încă în timpul licitaţiei, Guvernul a corectat legislaţia pentru a grăbi realizarea proiectelor de infrastructură, iar majorările de preţuri să nu le pună în pericol.
Specialişti în achiziţii publice şi directori ai unor firme de construcţii explică de ce OUG 26/2022 "revoluţionează" lucrările publice, care reprezintă peste două treimi din totalul construcţiilor în România. De evoluţia acestora depinde, aşadar, nu doar accesarea fondurilor UE, ci şi dacă zeci de mii de angajaţi vor lucra în continuare sau devin şomeri.
Ordonanţă "trenuleţ"
Doar prin PNRR, România are la dispoziţie 12,7 miliarde euro pentru proiecte de infrastructură, dar condiţiile sunt severe: contractele de execuţie trebuie semnate până în 2023, iar în 2026 să fie finalizate. Altfel, banii se pierd.
Pentru ca asta să nu se întâmple, pe 18 martie Guvernul a adoptat o Ordonanţă "trenuleţ" care modifică nu mai puţin de 6 legi: Legea 98/2016 a achiziţiilor publice, Legea 99/2016 a achiziţiilor sectoriale, Legea 101/2016 privind căile de atac în atribuirea contractelor publice, Legea apelor nr. 107/1996, Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor şi Legea 10/1995 a calităţii în construcţii.
"80% din timpul alocat unui proiect era consumat de birocraţie", a motivat necesitatea Ordonanţei ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, arătând că, prin actul normativ intrat în vigoare pe 21 martie, o mare parte din cauzele blocării contractelor publice au fost înlăturate, fiind simplificate toate cele trei faze ale proiectelor: licitarea, avizarea şi implementarea.
Licitaţii mai rapide
Mihaela Nastea (foto), şefa Serviciului Achiziţii din Primăria Oradea, care a avut anul trecut 59 licitaţii pentru lucrări cu valori de peste 510.000 lei, consideră că OUG va impulsiona proiectele încă de la licitare.
Orice autoritate contractantă, dacă va constata că un antreprenor nu îşi onorează contractul din vina sa, îl va putea rezilia şi va putea desemna alt antreprenor prin negociere fără publicare prealabilă. "Chemi următorii trei clasaţi la licitaţie şi negociezi să preia contractul", explică specialista. Prin urmare, se economisesc până la 2-3 ani cu repetarea licitaţiilor.
Demararea lucrărilor va fi grăbită şi de o prevedere care obligă firmele câştigătoare să depună, înainte de semnarea contractelor, aşa numitele documente suport ce atestă că nu au cazier judiciar, datorii la stat, abateri profesionale etc. "Până acum, depuneau doar declaraţii că nu au probleme şi după câştigarea licitaţiei depuneau documentele, fără să aibă un termen. De acum trebuie s-o facă într-o zi", spune Nastea.
Reciproc avantajos
Firmele vor fi obligate să prezinte la licitaţii garanţii de participare emise doar de bănci şi societăţi de asigurare, excluzându-se IFN-urile (întreprinderi financiare nefiscale), care nu pot acoperi prejudicii mari.
Pe de altă parte, firmelor li s-a extins termenul pentru prezentarea garanţiilor de bună execuţie. "Până acum, câştigătorul licitaţiei trebuia să constituie în 5 zile garanţia de 10% din valoarea contractului pentru lucrări de peste 25 milioane lei. Primăria a primit şi garanţii de 10 milioane lei, dar firmelor nu le-a fost uşor să aducă documentul în 5 zile, pentru că suma e mare şi trebuie depusă într-un cont de care nu se mai pot atinge. Acum au la dispoziţie 15 zile", spune Nastea. Prin urmare, OUG 26 asigură o situaţie win-win, din care câştigă şi firmele, şi autorităţile contractante.
Conteşti, plăteşti!
Ordonanţa temperează firmele obişnuite să câştige licitaţii cu oferte subevaluate pentru ca după semnarea contractelor să ceară suplimentarea lor, cum s-a întâmplat pe tronsonul de autostradă Biharia-Chiribiş, unde firme din grupul Selina au câştigat cu o ofertă de 72% din valoarea estimată şi apoi au cerut încă 48%. "La orice ofertă sub 80% din valoarea estimată, autoritatea contractantă va trebui să ceară clarificări pentru justificarea preţului", explică expertul în achiziţii, aşa că "păcăleala" va fi detectată la evaluarea ofertelor.
Totodată, OUG 26 frânează contestaţiile, pentru că reţinerea cauţiunilor de la firmele cărora le sunt respinse nu mai e opţională, ci obligatorie. "Licitaţia pentru modernizarea DJ 795 Salonta-Tinca a fost lansată în 2019, dar din cauza contestaţiilor s-a adjudecat abia luna asta", exemplifică şeful Direcţiei Tehnice a Consiliului Judeţean, Filip Cheşeli (foto).
Plăţi trimestriale, ajustări semestriale
Şi implementarea efectivă a proiectelor va fi accelerată, pentru că autorităţile contractante vor elibera certificate intermediare "de bună purtare", privind stadiul execuţiei din 3 în 3 luni. Dacă firmele sunt în grafic, se pot face recepţii intermediare şi plăţi pentru lucrări.
În caz contrar, firmele pot fi notificate negativ, ceea ce înseamnă că, pe de o parte, nu pot participa la alte licitaţii, iar pe de alta că le pot fi reziliate contractele spre a fi atribuite altui competitor de la licitaţie. Or, până acum riscau această sancţiune, cea mai severă, doar dacă nu duceau contractele la bun sfârşit, nu şi dacă nu respectau graficele de lucrări.
Pe de altă parte, preţurile contractelor vor fi ajustate mai uşor. "Până acum, autorităţile contractante aveau dreptul să ajusteze preţurile doar pentru contractele cu o durată de minimum 12 luni. De acum vor avea obligaţia s-o facă pentru contractele de peste 6 luni şi dreptul să ajusteze preţurile contractelor până în 6 luni", spune şefa Achiziţiilor din Primărie.
"Timpul, cel mai mare duşman"
Directorul general al firmei Construcţii Bihor, Ioan Băinţan (foto), recunoaşte că în această perioadă "timpul este cel mai mare duşman al constructorilor, pentru că hrăneşte creşterea preţurilor", aşa că OUG 26 este benefică nu doar pentru autorităţile contractante, ci şi pentru antreprenori.
"Scurtarea termenelor reduce perioada în care se scumpesc materialele de construcţii. Preţul oţelului s-a dublat, de la 3,6 lei/kg la 7,2 lei, şi va continua să crească pentru că la lungirea lanţurilor de aprovizionare din pandemie se adaugă încetarea aprovizionărilor din Ucraina şi Rusia. Cu cât se derulează mai repede un contract, cu atât se produc mai puţine scumpiri până la finalizare", spune Băinţan.
Pierderi reduse
Şi proprietarul grupului Gavella consideră utilă OUG 26. "Dacă se lucrează mai repede, firmele îşi recuperează mai rapid inclusiv garanţiile de bună execuţie. Avem o lucrare blocată de 10 ani în Maramureş, pentru că nu mai are finanţare, şi ne este blocată o garanţie de 900.000 lei. Atunci, asta însemna peste 250.000 euro, acum sub 200.000 euro", spune Gheorghe Vajai (foto).
O nemulţumire, însă, tot au constructorii: ajustarea preţurilor nu acoperă toate scumpirile, ci doar pe cele ale materialelor de construcţii. "Preţul motorinei aproape s-a dublat de anul trecut şi s-au scumpit şi echipamentele din contractele care includ dotări, pe lângă construcţii. De exemplu, amenajăm Parcul Magnoliei, unde vom pune bănci. Lemnul-dulap era 750 lei anul trecut, acum costă 1.900 lei. Diferenţele necuprinse în ajustări, la carburanţi şi echipamente, înseamnă pierderi pentru firme", explică managerul Gavella.
Cu toate astea, constructorii îşi asumă pierderile în speranţa că, şi după criza de acum, vor urma vremuri mai bune. Până la ele, orice sprijin, cât de mic, poate face diferenţa între supravieţuire şi dispariţie...
EXPROPRIERI INSTANT
Autorizaţii din oficiu
Tot pentru a reduce birocraţia aferentă lucrărilor publice, OUG 26 accelerează exproprierile şi autorizările. Terenurile din proprietatea statului pot fi transferate în administrarea oricărei alte instituţii care a proiectat lucrări pe ele odată cu HG prin care se declanşează exproprierea. Pentru lucrările în albiile minore ale râurilor se constituie un drept de administrare temporară în favoarea beneficiarilor lucrărilor, fără a fi necesare alte formalităţi.
Pentru avizarea lucrărilor s-a instituit un termen de 10 zile calendaristice, iar pentru certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire de 15 zile. Entităţile avizatoare pot face observaţii o singură dată, iar, după ce beneficiarul lucrărilor ia măsuri conform acestora, entităţile nu mai pot face alte solicitări, documentaţia se consideră depusă complet, iar autorizaţiile trebuie eliberate în 5 zile. În caz contrar se consideră, în premieră, că autorizaţia a fost obţinută tacit.