Satul Bicaciu a fost declarat localitate-martir a luptei anticomuniste, la iniţiativa a doi parlamentari bihoreni

Satul Bicaciu, din comuna Gepiu, a fost declarat localitate-martir a luptei anticomuniste printr-o lege adoptată, miercuri, ca urmare a unui demers iniţiat de doi parlamentari bihoreni, un UDMR-ist şi un PNL-ist, şi sprijinit de ceilalţi aleşi din judeţ.

Satul eroilor

Anunţul a fost făcut, joi, de deputatul UDMR Szabo Odon, într-o conferinţă de presă. "Pe 2 august 1949, localnicii din Bicaciu au avut meritul de a se fi numărat printre primele localităţi care s-au revoltat, făţiş, împotriva comunismului. În urma conflictului, 4 persoane au fost ucise şi 15 familii au fost deportate. Victimele, Petru Turcuţ, Petru Bejan, Bucsko Istvan şi preotul romano-catolic Ivanyi Gyorgy, au fost împuşcate de trupele de securitate şi lăsate în stradă. Abia după trei zile comuniştii le-au permis familiilor să-şi ridice morţii şi să-i înmormânteze", a explicat Szabo.

Potrivit deputatului, iniţiativa legislativă este o recunoaştere a jertfei comunităţii şi pentru urmaşii victimelor atrocităţilor, fiind susţinută şi de parlamentarii PNL. De altfel, deputatul PNL Ioan Cupşa a transmis, la rândul lui un comunicat prin care a punctat şi el concretizarea demersului comun. 

"Această lege, adoptată la 66 de ani de la maritiul sătenilor din Bicaciu, este un act reparatoriu pentru oamenii acestei mici colectivităţi şi pentru urmaşii celor care au fost victimele atrocităţilor săvârşite de către comunişti în anul 1949. Pe de altă parte, actul normativ traduce în practică obligaţia noastră de a păstra în memoria naţiunii amintirea ororilor, atrocităţilor săvârşite în numele unei ideologii - de un fel sau altul", a arătat deputatul liberal.

Legi pe bandă

În altă ordine de idei, deputatul UDMR Szabo Odon a mai anunţat, joi, adoptarea altor trei acte normative la care a fost coautor. Unul din demersuri a vizat modificarea Legii administraţiei publice locale în sensul de a permite primarilor comunelor să îşi înfiinţeze un post de consilier în cabinetul propriu, primarilor oraşelor şi municipiilor câte două posturi, iar municipiilor reşedinţă de judeţ maxim 4 posturi. "Adoptată în Legea 119/2015 de modificare a Legii administraţiei publice locale, reglementarea va permite edililor să-şi angajeze specialişti cu fracţiuni de normă în cabinetul propriu, lucru care până acum nu a fost posibil", a spus parlamentarul.

Un alt demers, de modificare a Legii Învăţământului, s-a realizat la solicitarea Consiliilor elevilor din licee de a reveni în structurile de conducere ale unităţilor de învăţământ. "Iniţiativa a fost introdusă în Legea 95/2015 şi prevede ca în Consiliul de administraţie al şcolii, din cota părinţilor, un loc să fie repartizat, cu drept de vot, unui reprezentant al elevilor, care a împlinit 18 ani", a arătat Szabo.

De asemenea, printr-o modificare adusă Legii Învăţământului se stipulează că atât solicitarea de a participa la orele de religie, cât şi renunţarea la această materie să se facă printr-o cerere scrisă înaintată conducerii şcolii de către elevul major sau reprezentanţii minorilor. "Sunt mulţumit că am reuşit să adoptăm patru iniţiative legislative. Pentru noi, în opoziţie fiind, este o realizare", a mai spus Szabo.