Scandal la Maternitate: Frustrările doamnei Antal

În 2004, printr-o conjunctură politică favorabilă, Liana Antal, soţia lui Cornel Antal, pe atunci prorector în "echipa" lui Teodor Maghiar, era numită director general al Maternităţii, în tandem cu Valeria Filip, nevasta primarului Petru Filip, pusă director medical. Cum, însă, roata se învârte, în 2010, când Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie a ajuns în subordinea municipalităţii, iar primarul Ilie Bolojan a trecut la schimbări, ambele şefe s-au trezit fără sprijin politic.

Dacă Filip a înţeles că nu e cununată cu funcţia, în schimb Antal a declarat război total noii conduceri. Din prima zi l-a subminat pe Gavril Grebenişan şi l-a potopit, ca pe directorul medical Traian Mureşan, cu reclamaţii la toate instanţele medicale şi administrative, de la Primărie până la Colegiul Medicilor, şi de la Ministerul Sănătăţii până la Universitatea condusă de propriul soţ.

Care este miza? În ultimele zile de şefie Antal şi-a subordonat abuziv bănosul bloc de naşteri, iar când manevra i-a fost dejucată a ridicat la luptă ceata "sorboneilor", a medicilor angajaţi la spital fără concursuri, pe simplul motiv că erau angajaţi şi la Universitate. "Cadrele universitare sporesc prestigiul spitalului!", clamează fosta directoare, chit că majoritatea acestora sunt impostori sau, în cel mai fericit caz, mediocrităţi împăunate cu titluri ce nu le acoperă lipsa de măiestrie în meserie...

Iar asta nu e tot. BIHOREANUL a descoperit că Antal are şi alte motive pentru care ţinea la şefie: şi-a decontat din banii spitalului deplasările făcute la Bucureşti şi are de îngropat "scăpări" precum faptul că, pe vremea ei, s-au desfăşurat testări de medicamente fără ca spitalul să aibă niciun beneficiu...

Mazilire cu năbădăi

Când Primăria a preluat spitalele Municipal, de Pneumoftiziologie, Maternitatea şi cel de Neuropsihiatrie, aproape toţi şefii acestora, puşi în funcţii pe criteriul fidelităţii faţă de partidul aflat la putere, au acceptat că vremea lor apunea. Cel puţin până în 2012, când se va încheia mandatul actualului primar, Ilie Bolojan, a cărui adversitate faţă de baronii spitalelor e notorie încă din 2005 când, prefect fiind, constata că acestea erau adevărate moşii ale "sorboneilor" care au ocupat posturi în spitale fără examene.

La Maternitate, schimbarea s-a făcut în două etape. Iniţial, Bolojan a înlocuit-o pe Antal (foto) din funcţia de manager, dar i-a oferit postul de director medical ocupat de Filip. N-a fost chip, însă, ca şeful numit de primar, Gavril Grebenişan, să se poată înţelege cu fosta manageriţă. Anatemizat că nu e medic (ca şi cum managerul ar trebui să asiste naşteri!), Grebenişan n-a avut în primele zile de mandat nici pe ce să se aşeze. Antal i-a predat biroul doar după ce, trimis de Bolojan, la faţa locului a ajuns viceprimarul Gheorghe Carp.

Episodul n-a rămas fără urmări: în nici două luni, văzând că nu-l poate "încăleca" pe noul manager, Antal a demisionat, direcţiunea medicală fiind preluată de doctorul Traian Mureşan. De răzbunat, însă, a făcut-o din plin, căci de atunci, din dispoziţia rectorului Cornel Antal, Grebenişan e verificat la fiecare curs pe care îl ţine la Facultatea de Inginerie Managerială, unde este conferenţiar. Asta chit că Liana Antal însăşi, cum atestă propriii ei studenţi, nu binevoieşte să-şi ţină orele la Colegiul de Asistente Medicale din subordinea Facultăţii de Medicină!

Vechea gardă a sperat şi în susţinerea politică a PDL, Prefectura şi Direcţia de Sănătate Publică (DSP) contestând astă-vară numirile făcute de Bolojan. Pretextul? Nu era clar dacă oamenii primarului absolviseră sau nu "cursuri de management sau management sanitar agreate de Ministerul Sănătăţii". În cele din urmă, totuşi, Grebenişan a rămas pe post, ca omologii de la celelalte trei spitale, până la organizarea concursului, pe care avea să-l şi câştige în decembrie.

Control pe naşteri

În loc să fie recunoscătoare că primarul nu a dispus un audit care să diagnosticheze "bolile" Maternităţii din timpul mandatului său, Antal a trecut la atac deschis împotriva noii conduceri, care descoperise că în ultimele sale zile ca şefă a comis un abuz în interes personal. Concret, la începutul lunii iulie, Antal a modificat organigrama, pentru a-şi subordona blocul de naşteri, unul din centrele vitale ale Maternităţii, trecându-l din responsabilitatea directorului medical (cum fusese inclusiv în perioada când ea conducea cu Valeria Filip) în cea a şefului secţiei OB I. Adică a ei înseşi, pentru că în 2006, ca directoare, Antal a avut grijă să devină şi şefă de secţie. Fără concurs sau cu concursul doar al conducerii Universităţii, din care făcea parte propriul soţ.

Intuind, deci, că Bolojan nu o mai vrea manager, doctoriţa s-a prezentat astă-vară la el, cu o nouă organigramă. Ghinion, însă! Primarul a verificat întâi legalitatea actului. Şi, stupoare, a constatat că organigrama era un artificiu prin care Antal voia să păstreze controlul. Asta pentru că dacă un şef de secţie are blocul operator, toţi ceilalţi depind de el. Iar problema se rezolvă în mod "tradiţional" în două feluri: medicul care vrea acces în blocul operator captează bunăvoinţa şefului fie prin cedarea unei părţi din "atenţiile" de la paciente, fie prin adeziunea la "tabăra" şefului. În oricare variantă, şeful e dublu câştigat: îşi asigură şi supuşenia celorlalţi, şi câştiguri de sute de euro pe zi.

"Sorbonei" memorandişti

Modificarea organigramei a fost respinsă de primar, aşa că Antal a trecut la atac, prin petiţii, reclamaţii, sesizări. Pretextul? Nu doar poziţia ei era periclitată, ci a tuturor "sorboneilor"! Primele plângeri au vizat discreditarea lui Grebenişan şi Mureşan, acuzaţi de Antal şi încă şapte fideli (din cei 42 de medici ai spitalului) că îi discriminează pe universitari.

BIHOREANUL a pus mâna pe denunţul adresat de Antal propriului soţ, rectorul Universităţii. La 1 septembrie acesta era notificat: "De la preluarea spitalului de către administraţia locală, personalul didactic e hărţuit şi ameninţat. Dorim să fim informaţi dacă această situaţie este determinată de un obiectiv prestabilit al administraţiei locale de a discredita cadrele didactice, sau este o iniţiativă a conducerii spitalului". Altfel spus, femeia sugera că fie conducerea Primăriei, fie cea a Maternităţii, şi-au fixat ca scop distrugerea "Sorbonicii". "Directorul medical ne ameninţă cu desfacerea contractelor de muncă şi ne jigneşte prin epitete ironice", arătau semnatarii plângerii, adăugând că "atitudinea ostilă la adresa cadrelor didactice este exprimată împreună cu ameninţarea că «Primăria nu are nevoie de voi, o să vă dăm afară!»".

Ce voiau jălbaşii? "Prof.univ. Doru Crăiuţ, conf.univ. Antal Liana şi Pop Tiberiu, asist.univ. Olah Horia, Mocuţa Diana, Aur Cristina şi Laczicko Sidonia, plus prep.univ. Veres Monica" cereau nici mai mult, nici mai puţin decât "intervenţia conducerii instituţiei de învăţământ superior", pentru ca rectorul să-l convingă pe primar "să solicite conducerii spitalului să-şi schimbe atitudinea faţă de medicii cadre didactice şi, în cadrul unei întâlniri cu toţi medicii, să-şi ceară scuze pentru insultele şi calomniile aduse corpului de cadre didactice şi pentru prejudiciul de imagine creat Facultăţii de Medicină şi Universităţii". Pe scurt, managerul şi directorul medical să îngenuncheze în faţa "sorboneilor" şi să promită că nu se mai ating de ei!

Fără să fi făcut nicio verificare ca să se convingă dacă lucrurile stau aşa, Cornel Antal (foto) a trimis primarului reclamaţia, nemaisinchisindu-se că, astfel, abuza de funcţie pentru a-şi satisface soţia.

Perseverenţă

Previzibil, primarul a ignorat plângerea, pentru că, altfel, conducerea numită de el ar fi rămas fără brumă de autoritate. Antal s-a îndârjit şi mai tare. De una singură, fără să mai adune semnături, a înaintat pe 3 decembrie petiţii Colegiului Medicilor, Ministerului Sănătăţii, DSP şi Primăriei, clamându-şi subordonarea blocului operator în virtutea faptului că este şefa secţiei OB I. "Mă consider datoare să fac această informare deoarece desfăşurarea activităţii fără coordonarea unui şef de secţie poate cauza evenimente tragice", a susţinut Antal, adăugând: "Nu consider că directorul medical întruneşte condiţiile pentru a asigura coordonarea, neavând nici calitatea de cadru didactic, nici aprobarea Universităţii, nici avizul Ministerului Sănătăţii".

Un neavizat ar putea crede că Antal devenise o Maică Tereza, dedicată mămicilor şi pruncilor. Realitatea e totuşi alta. Ştia că nu are dreptate de vreme ce între 2004-2010, când a fost manageriţă, a pus blocul operator în subordinea directorului medical Valeria Filip. La fel de bine ştia Antal şi că prin Ordinul Ministerului Sănătăţii 914/2006 atributul de a numi responsabilitatea asupra blocului operator îl are doar managerul, care de regulă delegă această competenţă directorului medical. Nu unui anume şef de secţie, pentru că automat acela ar deveni "mai egal" decât ceilalţi.

Coaliţia "cârpacilor"

Celalată miză a "sorboneilor" o decodează pentru BIHOREANUL directorul medical Traian Mureşan (foto). Fost manager în anii '90, acesta pune un diagnostic necruţător, arătând că opozanţii reformării spitalului sunt adesea simpli impostori, care şi-au cucerit poziţiile nu prin competenţă profesională, ci prevalându-se de statutul de universitari făcuţi "pe puncte".

"Blocul operator nu e proprietatea vreunui şef de secţie, indiferent cum se numeşte şi indiferent de rangul universitar. Doamna Antal poate fi şi academician, căci în spital este medic şi trebuie să execute activitatea conform regulilor. Legea 95 din 2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, arată clar că în spital chiar şi cadrele didactice trebuie să facă diagnostic şi tratament. Punct!", spune Mureşan.

Pe de altă parte, directorul afirmă că degeaba se laudă unii cu titlurile universitare. "Trebuie să spunem adevărul. În Maternitate avem doctori cârpaci care operează o pacientă chiar şi de trei ori, provocând suferinţe inutile şi risipind resursele spitalului".

Mureşan zice că a simţit opoziţia sorboneilor încă de la instalare şi recunoaşte că aceştia au motive să se simtă periclitaţi: "Pentru că răspunde de spital, era normal ca Primăria să ne ceară restructurarea şi eficientizarea activităţii. La fel de normal e şi ca acei colegi care se tem de schimbări să se opună".

Ea centrează, ea marchează

Deşi îl acuză pe actualul Mureşan că nu are "competenţe", Antal e ea însăşi într-o asemenea postură! Iar asta pentru că a ajuns şefă pe secţia OB I fără concurs. În 2006, folosindu-şi funcţia de director, ea trimitea Universităţii adresa 7.177/07.09.2006, solicitând "să recomandaţi o persoană pentru ocuparea funcţiei de şef secţie OB I", cu menţiunea expresă că "în cadrul secţiei îşi desfăşoară activitatea următoarele cadre universitare: conf.univ. Antal Liana, asist.univ. Olah Horia, asist.univ. Noja Cătălin, prep.univ. Bodog Alin".

Următorul pas a fost că Facultatea de Medicină a recomandat-o pe ea la şefia secţiei, iar Senatul Universităţii - ce surpriză - a fost de acord. Doar nu s-ar fi opus nevestei prorectorului!

Mai departe a urmat un artificiu făcut cu ajutorul Valeriei Filip care, ca director medical, a semnat un act prin care a numit-o pe Antal la conducerea secţiei. Era o premieră naţională ca un subaltern să-şi ungă şeful într-o funcţie de conducere!

În fine, întrucât era ilegal să deţină concomitent două funcţii de conducere, ultimul pas în legalizarea manevrei a fost că Antal s-a autosuspendat de la conducerea secţiei până la încheierea activităţii de manager. Iar acum îşi revendică "drepturi" în baza funcţiei obţinute cu cântec...

Cifrele nu mint!

Celălalt lucru care a neliniştit grupul "sorboneilor" şi pe manageriţa care şi-a clădit puterea pe ei s-a întâmplat săptămâna trecută, când patru medici, din care doi universitari, au rămas fără joburi, managerul Grebenişan refuzând să le prelungească contractele de muncă pe durată determinată.

Aparent, s-ar zice că e o pierdere, în contextul în care mulţi medici pleacă din ţară. Realitatea e, însă, alta şi de această dată. "În 1990, Maternitatea înregistra 5.246 naşteri la 650 paturi şi 18 medici. În 2010, numărul paturilor aproape s-a înjumătăţit la 340, naşterile s-au împuţinat la 4.000, dar numărul medicilor a crescut la 40. Nu mai spun că, între timp, bihorencele s-au obişnuit să meargă în Ungaria să nască sau să fie operate, fiindcă acasă nu erau tratate cum trebuie. Situaţia trebuie schimbată!", spune directorul medical.

Pentru a reduce excedentul de medici, conducerea Maternităţii a folosit un criteriu obiectiv de evaluare a activităţii lor. "Pe baza aşa-numitului DRG (n.r. - Diagnosis Related Group), pe care nu noi l-am făcut, ci Şcoala Naţională de Sănătate Publică, am întocmit un clasament al medicilor din spital. DRG-ul ia în calcul numărul de pacienţi al fiecărui doctor, indicele de complexitate a cazurilor şi banii plătiţi de CAS pentru fiecare pacient tratat de fiecare medic", explică Mureşan.

Astfel a ieşit la iveală că există doctori care nu-şi merită nici salariile. În fruntea clasamentului este constant, de peste 15 ani, Petru Chitulea (pentru ale cărui prestaţii Maternitatea încasează lunar de la CAS între 1,1 şi 1,3 miliarde lei), urmat de Mureşan (între 1-1,1 miliarde) şi Radu Galiş (cu o medie de 500-560 milioane lei). Codaşii sunt taman universitari care realizează încasări sub 18 milioane: asist.univ. Alin Bodog, prof.univ. Doru Crăiuţ, conf.univ. Tiberiu Pop, prep.univ. Monica Vereş.

Cum, deocamdată, conducerea spitalului vrea să renunţe doar la medici angajaţi pe durată determinată, pentru început vor pleca patru dintre aceştia: Alin Bodog, Maria Nicoară, Monica Vereş şi Liviu Lenghel. "Ştiu că nu stârnesc simpatii, dar nu putem ţine doctori a căror lipsă oricum nu se simte în spital", spune Gavril Grebenişan.

Dulapul cu scheleţi

Directorul medical susţine, pe de altă parte, că vrea un audit care să arate cât de bun a fost managementul lui Antal. "Fosta conducere a lăsat în urmă un dulap plin cu scheleţi. Aştept cu interes auditul programat de Primărie pe februarie şi sunt convins că are ce descoperi", spune Mureşan.

Că e aşa o dovedesc deja câteva dintre descoperirile făcute până acum de noii şefi. BIHOREANUL a aflat că, întâmplător, Grebenişan s-a trezit cu o comunicare trimisă prin fax de o firmă specializată în aşa-numitele studii clinice, adică în testarea de medicamente pe pacienţi umani, pentru stabilirea efectelor adverse sau a toxicităţii înainte de a le lansa pe piaţă. "După ce a aflat că în spital se fac studii clinice, Grebenişan i-a cerut lui Antal să-i pună la dispoziţie contractele pe care, conform legii, medicii implicaţi în aceste studii trebuie să le încheie cu spitalul. Nu de alta, dar pacientele au fost internate pe banii asiguraţilor, nu ai medicilor care fac sute de mii de euro din asemenea studii", explică un medic.

Urmarea? Oricât pare de incredibil, în loc să prezinte actele şi un raport, Antal i-a comunicat lui Grebenişan doar faptul că ea însăşi are dreptul să facă teste, dar nu-i poate prezenta contractele fiindcă sunt... confidenţiale! Deşi Grebenişan a evitat comentarii pe această temă, BIHOREANUL a aflat şi numele firmelor care au comandat studiile clinice (ICON Clinical Research, Perceptive Core Imaging Laboratory, Ono Pharmaceutical Co Ltd), dar şi al unuia din medicii care le-au efectuat: Doru Crăiuţ, unul din susţinătorii lui Antal.

Aparent, s-ar crede că problema nu ţine de treburile spitalului, ci de businessul pe care un medic îl face cu firmele. În realitate, chestiunea e gravă. Nu doar fiindcă unele paciente, din informaţiile de până acum, nici măcar nu au fost informate că erau "cobai", ci şi fiindcă Maternitatea a fost prejudiciată de propriii medici prin neîncasarea sumelor cuvenite pentru internarea şi supravegherea pacientelor. Şi e vorba, de obicei, de zeci de mii de euro la fiecare studiu...

Plimbăreaţă scumpă

O altă afacere, de data asta cu anvergură mai mică, de găinărie, i-a aparţinut chiar fostei şefe. Este vorba despre decontarea din banii Maternităţii a cheltuielilor de deplasare, cazare, hrană şi diurnă pe care le-a făcut la Bucureşti anul trecut, ca membră a unei comisii de licitaţii la nivelul Ministerului Sănătăţii. Astfel, deşi legal trebuia să deconteze aceste cheltuieli din fondurile Ministerului, de vreme ce nu făcea deplasările în interesul spitalului, Antal a depus deconturile şi a luat banii de la Maternitate. Fie pentru că a vrut bani şi dintr-un loc, şi din celălalt, fie doar ca să arate că poate! BIHOREANUL a aflat că, din acest motiv, Grebenişan i-a şi imputat deja 59,2 milioane de lei vechi, cheltuiţi abuziv în perioada 1 mai-25 august 2010. Numai că, surpriză, Antal se opune, astfel că, cel mai probabil, se va alege şi ea cu o primă plângere.

Aşa cum actuala conducere a Maternităţii nu reuşeşte să comunice cu Antal, n-a izbutit nici BIHOREANUL. Reporterul a insistat încă de anul trecut, înnoind invitaţia şi la începutul acestui an, ca fosta şefă să-şi prezinte, punctual, poziţia în legătură cu fiecare din problemele legate de felul în care şi-a exercitat mandatul, dar răspunsul a fost acelaşi. "Nu mă mai interesează ce se întâmplă în spital!", a spus Antal, reproşând totodată că "şi aşa scrieţi ce vreţi". O acuzaţie aruncată, probabil, pe baza propriei experienţe, de manager care a condus cum a vrut, până ce n-a mai putut!

MATERNITATEA GROAZEI
Management de jupâneasă

Liana Antal va rămâne în istoria Maternităţii orădene ca fiind directoarea în al cărei mandat pacientele s-au obişnuit să meargă în Ungaria pentru a naşte sau pentru a fi operate, pentru că a acordat mereu prioritate investiţiilor făcute în birouri în timp ce secţii întregi cădeau în paragină.

În 2008, BIHOREANUL arăta că Primăria alocase Maternităţii 30 miliarde de lei, dar de îmbunătăţiri nu au beneficiat pacientele, grosul banilor fiind direcţionat pentru renovarea clădirii administrative. "A trebuit să fac patru cereri ca să obţin o nimica toată: vopsirea pereţilor şi a ferestrelor. Doctoriţa Antal m-a "rezolvat" dispunând în cele din urmă efectuarea lucrărilor, dar alocând pentru ele un singur muncitor. Aşa că zugrăvirea şi vopsirea, şi acelea făcute de mântuială, au durat cinci luni", acuza Octavian Teodorescu, şeful secţiei de Terapie Intensivă.

Suspectă a fost însă şi administrarea resurselor umane, nu doar a patrimoniului. În 2007, Antal a angajat asistente la Secţia OB II fără să-l includă în comisia de examinare taman pe şeful secţiei, chit că era obligată prin lege, motiv pentru care doctorul Petru Chitulea a şi cerut DSP anularea concursului. Tot în 2008, Laboratorul Maternităţii era lipsit de contract cu CAS, pierzând astfel finanţări de miliarde de lei, deoarece Antal angajase nu un medic laborant, cum impune legea, ci o studentă la Medicină. De asemenea, printr-un "concurs" fără concurenţă, a angajat-o şefă de relaţii publice pe fiica lui Marius Pârcioagă, director DSP. Inutil de adăugat că anunţul pentru concurs fusese publicat discret, doar în revista "Viaţa medicală", nu şi în presa locală.

În paralel, fosta manageriţă a permis transformarea secţiilor în feude ale colegilor universitari. Ani întregi, de pildă, i-a permis lui Crăiuţ să ţină sub cheie un laparoscop performant, ca şi când acesta ar fi fost proprietatea lui personală. În ultimii doi ani, Crăiuţ l-a folosit la doar 18 operaţii, adică la mai puţin de o zecime din cât ar fi fost normal.

DOCTORI PE PUNCTE
Universitari fără ştiinţă

De fiecare dată când interesele "sorboneilor" din spitalele orădene sunt în discuţie, cei în cauză se laudă cu titlurile universitare. La fel ca în toată ţara, însă, şi la Oradea numeroşi medici, inclusiv din Maternitate, şi-au tras doctorate pe vremea când decan la Medicină era controversatul Mircea Ifrim, fără să se fi remarcat prin merite ştiinţifice reale, fără să fi inovat ceva şi fără să-şi facă o reputaţie dincolo de cartierele oraşului.

Doru Crăiuţ (foto), de exemplu, a devenit doctor graţie lui Ifrim, cu o lucrare despre malformaţiile vascularizării rinichilor, Valeria Filip şi-a luat doctoratul despre malformaţiile sistemului neuroendocrin, iar Alin Bodog (fratele prodecanului Florin Bodog) cu lucrarea pompos intitulată "Contribuţii în stabilirea diagnosticului şi conduitei terapeutice în tumorile ovariene secundare". Inutil de precizat că Bodog, care în ciuda diferenţei de vârstă a fost favoritul Lianei Antal, n-a operat niciodată nici măcar un singur cancer ovarian!