ABA Crişuri cheltuie bani publici pentru un interes privat, prin transformarea în lac de agrement a unei acumulări hidrografice nepermanente din Băile Felix, menită, în acte, să apere staţiunea de inundaţii.
Riscul, însă, este egal cu zero, acuză un orădean care, la fel ca alţi 124 deţinători de terenuri ce vor fi acoperite de ape, a dat în judecată instituţia, susţinând că proiectul nu are nicio legătură cu realitatea: "Proiectul este pentru amenajarea Crişului Repede, dar acesta se află la 25 km distanţă". "Niciodată riscul nu este inexistent", răspunde conducerea ABA Crişuri.
Stimate domnule Prim-Ministru...
La începutul lunii aprilie a acestui an, după 4 luni de la adoptarea HG 1559/28.12.2022, orădeanul Adrian Mateaş îi scria şefului Guvernului, Nicolae Ciucă, acuzând că executivul a aprobat în necunoştinţă de cauză exproprierea terenurilor ce vor fi afectate de "lucrarea de utilitate publică de interes naţional Amenajare şi reabilitare ecologică a râului Crişul Repede, Bihor".
În realitate, a arătat Mateaş, scopul este transformarea în lac de agrement a unui baraj construit în 1970 pentru a reţine temporar pârâul Valea Hidişelului în cazul unor viituri, aşa încât să nu inunde "localităţile din aval, în primul rând staţiunea Băile Felix". "Dacă cercetăm istoria precipitaţiilor în zonă, nu au fost înregistrate niciodată victime sau pagube materiale, în comparaţie cu multe alte zone din ţară, pentru care nu se manifestă nici pe departe atât interes".
Valea Hidişelului, a continuat orădeanul, e doar "un firicel de apă, secat aproape complet vara" şi "nici măcar nu se varsă în Crişul Repede, ci este un afluent al pârâului Peţa", care ajunge în Criş abia după un traseu de 25 km ce ocoleşte Băile Felix şi se încheie în Sântandrei.
Pe de altă parte, a reclamat Mateaş, despăgubirile stabilite pentru expropriere sunt derizorii: doar 9 lei/mp pentru cei 6.432 mp pe care îi deţine, împreună cu familia, pe fundul barajului. "Este o fâneaţă de pe care vara cosim iarba, moştenire de la bunicul, care a luptat în război pentru pământ. Acuma statul ni-l ia nu la justa valoare, ci la preţ de nimic". Şi, totul, insistă el, doar pentru ca hotelierii din Felix să aibă mai mulţi turişti când lacul va fi gata...
Inundat cu vorbărie
Orădeanul a primit răspuns la începutul lunii mai de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, care i-a transmis, într-un limbaj tehnic, că investiţia a fost promovată "ca măsură cu grad mediu/ridicat de prioritizare" pentru a răspunde riscurilor potenţiale de inundaţii generate de Crişul Repede şi Peţa.
Potrivit Ministerului, în 1970 acumularea nepermanentă Felix a fost dată în exploatare cu o capacitate "de 1,36 milioane mp (n.r. - în realitate metri cubi) în scopul atenuării viiturilor pe Valea Hidişel" şi "urmează a se permanentiza în vederea creării unui luciu de apă pentru agrement, piscicultură şi mărirea volumului de atenuare" la 2,014 milioane mc.
În concluzie, "conform celor precizate mai sus, rezultă caracterul de interes naţional al acumulării prin simpla apărare de viituri al (sic!) staţiunii Băile Felix şi creşterea interesului turistic al acesteia".
Fără şanse
Directorul ABA Crişuri, Pásztor Sándor (foto), a declarat BIHOREANULUI că pentru lacul Felix, care se va întinde pe 16 hectare, sunt expropriate 45 de parcele însumând 13,5 hectare, acestea fiind deţinute de 125 de persoane care au anunţat deja că deschid un proces împotriva instituţiei, a Ministerului Mediului şi a Guvernului, pentru anularea HG 1559/2022.
Fără sorţi de izbândă, e convins directorul, deoarece conform Legii Apelor 107/1996, poate fi expropriat orice proprietar privat "pentru realizarea unor lucrări de utilitate publică, cum ar fi baraje şi lacuri de acumulare, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, sisteme de alimentare cu apă şi canalizări, sisteme de îmbunătăţiri funciare, corectarea torenţilor" etc. "Terenurile din barajul Felix au fost retrocedate de Primăria Sânmartin în anii 90, nu comentez cum, dar pe ele nu poate fi construit nimic, de aceea despăgubirile pentru proprietari nu sunt mari".
Potrivit lui Pásztor, permanentizarea acumulării Felix a fost începută de fapt încă din 2008 şi este de utilitate publică certă, "pentru că barajul va reţine mai multă apă", iar ABA Crişuri o va finaliza "în 7-8 luni", aşa încât lacul să poată fi folosit de vara viitoare. Cât va costa investiţia? În total 5 milioane lei, din care 2 milioane pentru exproprieri, iar 3 milioane pentru lucrările propriu-zise. Între timp, alte lucrări, mult mai importante, cum ar fi barajul Leşu, zac amânate de ani de zile, din lipsă de bani...