Pe malul drept al Crişului Repede, la câţiva paşi de Palatul Primăriei, Oradea trebuia să aibă o infrastructură ecologică care să îmbunătăţească viaţa peştilor din râu.
Scara pentru peşti, prima astfel de construcţie făcută de Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, s-a dovedit însă o pălărie prea mare pentru autorităţile locale, fiind prost proiectată şi executată. Acum, ABA caută soluţii pentru "optimizarea" ei, actualizând datele din proiect, unul vechi de... 20 de ani!
Defect de la un capăt la altul
Scara pentru peşti construită de ABA Crişuri mai jos de Podul Sfântul Ladislau, în cadrul proiectului de amenajare a promenadei de pe malul drept al Crişului Repede, a fost deconspirată ca fiind inutilă de ecologiştii orădeni. Asociaţia Aqua Crisius a arătat, într-o postare critică la adresa proiectului, că, deşi menită să-i ajute pe peşti să "escaladeze" pragul de fund, scara a fost amenajată pe malul greşit, deoarece debitul este mai mare pe partea stângă, ceea ce înseamnă că acolo se află şi peştii. Bineînţeles, ei n-au cum să ştie că pe celălalt mal li s-a pregătit o scară...
Investiţia este inutilă şi pentru că, aşa cum pot vedea orădenii cu ochiul liber, este aproape deasupra apei, ceea ce înseamnă că în fantele prin care peştii ar trebui să înoate curge doar un firicel de apă. Cota prea ridicată a scării face şi ca ferestrele subacvatice, prin care ar trebui să se vadă migraţia peştilor, să fie, de fapt, supra-acvatice!
Şi execuţia lasă de dorit: "treptele" prin care ar trebui să înoate peştii ar trebui să aibă 30 cm lăţime, însă în realitate au câte 13-18 cm, ceea ce înseamnă că doar peştii mici ar încăpea printre fantele de beton. "Proiectul nu este finalizat. Dacă este adevărat ceea ce spuneţi dvs. şi avem probleme de execuţie, fiţi sigură că vom remedia. Deocamdată, aşteptăm să vedem ce decid proiectantul şi beneficiarul", zice Octav Hercuţ, directorul firmei Global Industrial, care a executat lucrarea.
Se lucrează la "optimizare"
ABA caută soluţii pentru remedierea scării nefuncţionale, profitând de faptul că termenul de predare al investiţiei este februarie 2026. "ABA Crişuri, împreună cu proiectantul şi executantul, monitorizează funcţionarea scării şi lucrează la optimizarea ei pentru scenarii cu debite foarte scăzute, fenomen tot mai frecvent", spune directorul Pásztor Sándor (foto).
Care sunt variantele de optimizare nu spune, la fel cum nu explică de ce lucrarea nu a fost de la început gândită pentru debite scăzute, cum sunt cele din ultimii ani. Fără dubiu, răspunsul nu i-ar fi favorabil nici lui, nici firmei de proiectare pe care a plătit-o, Aquaproiect SRL. După cum reiese din documentaţia care a stat la baza investiţiei, solicitată de redacţie (pentru că ABA n-a publicat-o din oficiu pe site, aşa cum face la alte investiţii), scara a fost proiectată folosindu-se date vechi, din 2003.
Atunci, ABA a comandat proiecte pentru toate promenadele din Oradea, lucrări care au început în 2009, tronson cu tronson. Ultimul care a rămas de executat, cel de pe malul drept de sub Podul Sf. Ladislau, a fost îmbunătăţit în 2023, la cererea ABA, cu scara de peşti. Cel mai probabil, proiectul a fost făcut doar din birourile din Bucureşti ale firmei.
Crişul, mult mai "subţire"
Conform proiectului, în Oradea valoarea medie anuală a precipitaţiilor este între 600 şi 800 mm/an, dar în realitate în oraş plouă mult mai puţin şi nu mai ninge aproape deloc. Datele din ultimul deceniu arată că în Oradea media anuală a precipitaţiilor este între 585 şi 610 mm.
În mod evident, şi Crişul e afectat de lipsa precipitaţiilor. Conform datelor recente comunicate de ABA, debitul anual al râului în Oradea este de 22 metri cubi/secundă, iar rapoarte de mediu făcute de alţi specialişti arată că este chiar mai mic, de 19 mc/s. Însă, în proiectul scării de peşti este notat ca fiind de 25 mc/s. Nu-i de mirare, aşadar, că scara este bună doar pentru peşti zburători...
Toţi o scaldă
Întrebat despre aceste anomalii, Pásztor încearcă să o scalde, spunând că, de fapt, debitele multianuale nu sunt chiar atât de relevante, pentru că oricând Crişul poate fi afectat de o viitură care dă peste cap orice calcul. O fi aşa, dar asta nu justifică faptul că, în prognozarea debitelor viitoare, proiectanţii au ţinut cont de cele de acum două decenii!
În acelaşi timp, şi reprezentanţii firmei de proiectare admit, indirect, că au dat cu bâta în baltă, iar acum colectează noi date hidrologice. "Perioada actuală se poate încadra în perioada de efectuare a testelor tehnologice, care permite adaptarea proiectului la situaţia din teren folosind date colectate în această perioadă", zice managerul Aquaproiect, Ioana Drăgan. Pe româneşte: s-a făcut lucrarea, am văzut că nu funcţionează, încercăm să o cârpim!
Mai rămâne de văzut dacă nu cumva vor şi cere bani în plus pentru noua misiune de "optimizare"...
