Când bărbatul de 42 ani a fost reţinut de procurorii DIICOT Alba, în august 2019, cazul n-a fost făcut public. Nu a fost nicio informare, nici imagini care să zguduie lumea, filmuleţe cu mascaţi şi uşi sparte.
Era în plin scandal "Caracal", pe fondul crimelor mărturisite de Gheorghe Dincă, în urma căruia şeful Poliţiei Române a şi fost schimbat, acuzat pentru incapacitatea subalternilor săi de a fi încercat să prevină faptele. Cum ar fi reacţionat opinia publică aflând de încă o grozăvie? Că cinci copii au fost sclavi, timp de trei ani, într-o fermă, fără ca vreo autoritate a statului să fi mişcat vreun deget până atunci?
BIHOREANUL vă dezvăluie cazul şocant al unor băieţi din comuna Roşiori, luaţi de la părinţi săraci lipiţi pământului de un individ care s-a jurat că le face un bine, însă a făcut tocmai pe dos. Aşa susţin procurorii, care l-au trimis în faţa instanţei, unde a şi fost condamnat, deocamdată printr-o sentinţă nedefinitivă, la închisoare cu executare...
Recrutare pe teren
Ionuţ Spătaru are o fermă de bovine cu peste 300 de animale în grajdurile fostului CAP din satul Hopârta (foto), în nordul judeţului Alba. O afacere deloc uşoară, pentru care avea nevoie de forţă de muncă serioasă. Dar oamenii cereau bani, aşa că fermierul a găsit o altă soluţie: să lucreze cu copii, obicei pe lângă lege, dar încă practicat, mai ales în zonele rurale.
În Bihor, Spătaru venea des pe la târgurile de animale. Aşa s-a cunoscut, în 2016, cu un crescător din satul Mihai Bravu, comuna Roşiori, şi aşa a aflat de familiile sărace care locuiesc la marginea localităţii, mereu în căutare de munci ocazionale, căci altele în zonă, pentru oameni fără carte şi vreo meserie, nu se prea găsesc.
Pentru ei, Spătaru a părut un salvator, mai ales că omul le-a zis că vrea să facă o faptă bună, că are de îndeplinit un canon dat de preotul său, deci ia câţiva băieţi ca să-i înveţe munca la fermă. Le-a făgăduit câte 700 lei pe lună, mâncare şi cazare, zicând că banii le vor fi trimişi acasă. Iar părinţii au acceptat.
"E o zonă unde copiii sunt folosiţi la muncă de la o vârstă fragedă şi percepuţi ca o resursă de bani pentru familii. Pe acest lucru s-a bazat acest domn, a profitat de vulnerabilitatea acestor familii. Practic, în acest caz, intrarea în situaţia de trafic de persoane nu s-a făcut prin abuz, prin violenţă sau răpire, ci prin manipulare", a explicat BIHOREANULUI un reprezentant al Fundaţiei People to People Oradea, care în prezent le oferă victimelor asistenţă psihologică, socială şi juridică.
Viaţa la fermă
În total, în 2016 şi 2017, Ionuţ Spătaru a reuşit să "recruteze" din Mihai Bravu cinci copii: un băieţel de 11 ani, doi de 12 ani, un altul de 13 şi pe unul, cel mai mare, de 14 ani.
Copiii au plecat sperând să le fie mai bine, dar au dat de mai rău. "Cazarea" lor era o cămăruţă ruptă din grajd, cu pământ pe jos. "Ne spălam într-un lighean sau la un furtun, afară, iar WC nu era, făceam prin curte. El ne aducea pateu, clisă şi parizer, d-astea. Apoi pleca. Stăteam şi 2-3 zile fără mâncare". E doar o frântură din declaraţia unuia dintre băieţii care au descris amănunţit coşmarul trăit, redată atât în rechizitoriul procurorilor DIICOT, cât şi în hotărârea judecătorească de condamnare.
"Dimineaţa la 8 duceam mâncare în grajd la animale, apă, băgam porumb la măcinat, adunam lucernă, fân, ne mai punea să şi spargem betoane, să ajutăm la constructori. Toate le făceam manual, eram tot timpul cu mâinile umflate. Pe la 12 aveam pauză, apoi o luam de la capăt. Scoteam gunoiul din grajd cu roaba, sute de drumuri pe zi, iar puneam mâncare la animale. De obicei, ne apuca şi miezul nopţii. Câteodată ne trezeam la 3 dimineaţa, când aducea tauri, să descărcăm", a povestit un alt copil.
Bătaia, ruptă din rai
Mai rău era că, dacă nu-i plăcea ceva, bărbatul îi înjura şi-i bătea, ceea ce părinţii nu aveau cum să afle, căci discuţiile copiilor cu familiile erau monitorizate. Spătaru ţinea în maşină un baston de cauciuc pe care îl scotea ca să-i lovească peste spate; alteori dădea cu pumnii, palmele şi picioarele, la coaste, la cap şi la picioare.
Cel mai rău a fost când unii dintre băieţi au încercat să fugă şi i-a prins. "A venit după mine cu jeep-ul, a vrut să dea peste mine. Am aruncat cizmele ca să pot fugi mai bine, dar m-a ajuns. M-a lovit cu maşina peste şoldul drept şi am căzut. A sărit din maşină, era cu doi băieţi care m-au ţinut, iar el m-a lovit cu pumnii. Am fost numai sânge...", a descris episodul copilul de 13 ani.
Bătăile veneau şi pentru alte scăpări, de pildă dacă întârziau cu scosul gunoiului din grajd, dacă nu curăţau bine sau, de oboseală, uitau de anumite treburi. "A făcut cu noi mai rău ca şi cu un câine. Ne bătea, ne ţinea cu foame, în cameră era ca la porci, aveam şoareci şi şobolani. Nu a avut cine să ne facă mâncare, cine să ne spele, n-aveam nici maşină de spălat, de multe ori am dormit aşa, mizerabili".
În tot acest timp, Spătaru poza ca un habotnic. Se ruga, ţinea post, punea copiii să dea cu tămâie prin grajduri, chema preoţi să-i facă descântece şi "dezlegări", convins că era sub vrăji, blesteme şi farmece, atât el, cât şi animalele sale.
În anchetă
Calvarul băieţilor s-a încheiat abia în aprilie 2019, salvarea venind prin intermediul unui poliţist din zonă care, în timpul patrulărilor, i-a zărit muncind. Chemat să explice cine sunt, Spătaru i-a răspuns că e vorba de copii săraci, trimişi de o fundaţie în vacanţă. Cum era primăvară, iar vacanţa încă departe, poliţistul a intrat la bănuieli şi s-a întors după câteva săptămâni. Băieţii erau tot acolo, aşa că şi-a sesizat şefii, iar în caz a fost deschis un dosar penal şi ancheta au preluat-o procurorii DIICOT Alba.
Spătaru a fost pus sub monitorizare, iar victimele sale identificate, pe rând. Câteva luni mai târziu, pe 9 august 2019, bărbatul era reţinut şi ferma percheziţionată. Dintre cei cinci copii, trei încă se aflau acolo după ce doi reuşiseră să fugă. "A văzut un om din Sibiu în timp ce mă bătea. I-a dat 600 lei ca să mă lase să plec. Am plecat pe jos de acolo. M-am urcat pe tren în Aiud şi m-am întors acasă", le-a povestit anchetatorilor unul dintre cei doi fugari.
Minciuni demontate
Impresionaţi de coşmarul prin care au trecut copiii, anchetatorii, iar mai târziu şi judecătorul care a preluat cazul, au încercat să-i ferească de întâlnirile cu cel care i-a abuzat. Băieţii au fost permanent asistaţi de avocaţi şi psiholog, fiind audiaţi mai mult prin videoconferinţă, de la Oradea, dintr-o cameră special amenajată în sediul Judecătoriei.
"Audierea persoanelor vătămate vulnerabile se realizează în condiţii speciale, într-un mediu prietenos, pentru protecţia lor, prin sistem video audio închis, într-o sală separată, în care nu pot vedea inculpaţii", a explicat BIHOREANULUI Camelia Borlean (foto), psiholog angajat în cadrul Curţii de Apel Oradea, care participă la toate cauzele având victime minori.
În faţa instanţei, Ionuţ Spătaru a negat toate acuzaţiile, pretinzând că sunt minciuni, şi a cerut să fie achitat. "Minorii se aflau în vacanţă, nu au fost folosiţi la muncă şi nici loviţi vreodată. Părinţii m-au rugat să-i iau, altfel ar fi ajuns să cerşească. Am încercat să-i ajut, că erau firavi şi nu aveau condiţii acasă. Mi-a fost milă şi m-am ataşat de ei", a susţinut bărbatul.
Dovezile strânse au arătat că au fost, într-adevăr, situaţii în care i-a scos pe copii la câte o îngheţată sau un hamburger, le-a cumpărat haine, sucuri şi dulciuri, dar dărnicia sa avea un scop: să-i facă să mai uite de abuzuri. În plus, în zgârcenia lui, scădea toate cheltuielile făcute din sumele oricum mizere cu care îi plătea cel mult o dată la două luni.
Pedeapsa
În final, pe 31 martie a.c., după un proces derulat fără public, Ionuţ Spătaru a fost condamnat de Tribunalul Alba la 5 ani şi 6 luni de închisoare, mult sub maximumul prevăzut de lege, care este de 10 ani. Potrivit sentinţei, abuzurile fizice şi psihice asupra copiilor au fost severe şi le-au marcat existenţa pe termen lung. Bărbatul i-a supus la umilinţe şi bătăi care le-au accentuat problemele deja acumulate din cauza traiului greu de acasă, se arată în raportul de expertiză psihologică citat în hotărârea judecătorească.
Prin urmare, la solicitarea avocaţilor orădeni Adrian Stancu şi Adriana Bejan, angajaţi de Fundaţia People to People să reprezinte interesele copiilor, instanţa a dispus ca fermierul să le plătească celor cinci băieţi salariul minim pe economie pentru toată perioada de trei ani în care i-a ţinut sclavi, plus câte 10.000 euro fiecăruia, ca daune morale. Şi, ca să nu-şi poată ascunde averea, judecătorul a pus-o sub sechestru.
Înapoi la muncă
Pe de altă parte, însă, nimeni nu a cerut vreodată socoteală autorităţilor locale din Roşiori care, vreme de trei ani, n-au observat că cinci copii de vârstă şcolară din comună lipsesc la numărătoare, nu doar din clasă, ci şi din casele părinteşti. La fel cum nimeni nu i-a învinuit vreodată pe părinţii lor pentru faptul că i-au lăsat cu anii, la un străin, la sute de kilometri depărtare.
"E adevărat, părinţii şi-au dat consimţământul pentru ca băieţii să fie duşi la muncă, dar au susţinut că nu şi-au închipuit că s-ar putea întâmpla ceva rău cu ei. În schimb, au contribuit la dovedirea faptelor de trafic de minori, iar procurorii au decis să rămână cu calitatea de martor", explică avocatul Adrian Stancu.
Cert e că, după trei ani de chinuri, băieţii s-au întors acasă. Nu s-au mai înscris la vreo şcoală, dar reprezentanţii fundaţiei îi sprijină în continuare. Mezinul are acum 16 ani, cel mai mare 19 şi toţi lucrează, încercând să-şi câştige existenţa. După o copilărie şi o adolescenţă pierdută într-o fermă a cruzimii, poate vor reuşi să ducă, totuşi, o viaţă normală...
SCLAVIE ÎN BIHOR
Adulţi şi minori, captivi într-o fermă
Fapte similare cu cea a fermierului din Alba au fost cercetate şi de procurorii DIICOT Oradea. În 2020, Teodor Chiş (61 ani), fermier în satul Cheriu, comuna Oşorhei, a fost trimis în judecată, tot pentru trafic de persoane, sub acuza că din vara lui 2018 până în toamna lui 2020 a recrutat din medii sociale defavorizate, direct şi prin intermediari, cel puţin şase persoane, inclusiv copii, promiţându-le cazare, masă şi bani "în scopul prestării unor munci de îngrijire a animalelor".
Odată duşi la fermă, oamenilor li s-au luat actele de identitate şi au fost cazaţi într-o cameră insalubră, fiind obligaţi să lucreze peste 12 ore pe zi, fără pauze şi fără să fie plătiţi. Cazul se află încă în judecată la Tribunalul Bihor.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului ReAct - Reformă si acţiune pentru apărarea drepturilor copiilor, victime ale traficului uman, în sistemul de justiţie, susţinut prin programul Active Citizens Fund România, finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conţinutul acestui articol nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Granturilor SEE şi Norvegiene 2014-2021. Pentru mai multe informaţii accesaţi www.eeagrants.org. Informaţii despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.