Bihorul se pretinde mai "occidental", pentru că este pe graniţa vestică. În realitate, civilizaţia rămâne la ani lumină depărtare. Dovadă, starea de înapoiere a unităţilor de învăţământ, multe cu WC-uri în curţi, încălzite cu sobe, lipsite de apă curentă şi prezentând riscuri la incendii. 

În primăvară, când un copil a murit înecat în latrina unei grădiniţe, ministra Educaţiei, Ecaterina Andronescu, promitea că fiecare şcoală fără WC în incintă va fi "dotată" cu toalete-container. Imediat ce oamenii au uitat, uitată a fost însă şi promisiunea. În Bihor Guvernul a alocat fonduri pentru numai 10 din cele 62 de localuri de învăţământ rămase, cel puţin la acest capitol, în Evul Mediu, iar Consiliul Judeţean nu are niciun program de remediere...

Risc de boli şi accidente

649 din cele 781 de clădiri în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ în Bihor se află în mediul rural, iar 64, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică, aveau anul trecut probleme de igienă, nefiind autorizate sanitar. Cauzele sunt diverse: în unele sate orele se ţin în cămine culturale, clădirile proprii necesită lucrări de reabilitare, au "anexe sanitare tip latrină", grupurile sanitare sunt "necorespunzătoare", nu există apă curentă şi încălzire centrală. 

În luna mai, BIHOREANUL prezenta într-un reportaj realizat în urma unui raid prin câteva comune ce înseamnă neajunsurile, dincolo de evidenţele birocratice: copiii folosesc latrine mizerabile, riscând să se îmbolnăvească, fiindcă nu au cum să se spele imediat pe mâini, iar unde sunt sobe riscă să sufere arsuri, nemaipunând la socoteală inhalarea fumului.

Listă neagră

Potrivit DSP, la începerea noului an de învăţământ, 2019-2020, numărul clădirilor şcolare neautorizate sanitar a scăzut uşor, la 62. Grădiniţa din Curtuişeni funcţionează în căminul cultural, iar cele din Diosig, Voivozi (comuna Şimian), Beznea (Bratca), Aştileu, Tomnatic (Bulz), Ucuriş (Olcea), Căuaşd (Tulca), Zăvoi (Sâmbăta), Valea de Sus şi Sudrigiu (Rieni), Săud (Brusturi), Poiana (Tăuteu), Sacalasău Vechi (Derna), Vintere, Lupoaia şi Holod (comuna Holod), Sărand (Copăcel), Urviş (Şoimi), Tilecuş şi Bălaia (Tileagd), Topeşti (Drăgeşti), Forău (Uileacu de Beiuş), Meziad şi Remetea (comuna Remetea), Josani (Măgeşti) şi Gurbeşti (Căbeşti) au latrine. 

Aceeaşi situaţie se regăseşte în şcolile din Beznea (Bratca), Voivozi (Şimian), Diosig, Balc, Talpoş şi Arpăşel (Batăr), Ucuriş (Olcea), Tulca, Fiziş (comuna Finiş), Valea de Sus (Câmpani), Valea de Jos şi Sudrigiu (Rieni), Abrămuţ, Bucuroaia şi Sărand (Copăceni), Urviş (Şoimi), Forău (Uileacu de Beiuş), Poiana (Tăuteu), Meziad şi Remetea (comuna Remetea).

La Galoşpetreu (Tarcea), şcoala este în reparaţii încă din 2008, la Cefa la fel. Şcolile din Arpăşel (Batăr) şi Băiţa (Nucet) au încălzire cu sobe, cele din Diosig, Ponoară (Bratca), Tulca şi Vârciorog nu au împrejmuire, iar unităţile din Valea de Jos şi Sudrigiu (Rieni), Sacalasău Vechi (Derna) nu au apă curentă.

Vina guvernanţilor 

Motivele deficienţelor sunt multiple, de la efectele negative ale unor politici guvernamentale până la lipsa fondurilor pentru înlăturarea lor. 

La Galoşpetreu, şcoala stă nereabilitată de 11 ani pentru că lucrările începute în 2008 printr-un program al Ministerului Educaţiei a fost abandonat înainte de finalizare. "Ne-ar trebui 600.000 lei ca să le terminăm. Am băgat proiectul pe POR ca să obţinem banii", spune primarul comunei Tarcea, Bordas Carol,. Până atunci, în şcoala neterminată se ţin cursuri, chiar dacă nu are instalaţii sanitare şi încălzire centrală. 

La Curtuişeni, tot Guvernul a încurcat Primăria. "Avem un proiect pentru o grădiniţă nouă, dar s-a blocat. S-a făcut un deviz la un preţ, dar după OUG 114/2018, care a mărit salariile şi automat şi preţurile în construcţii, trebuie refăcut. Va costa cu 80.000 euro în plus", spune viceprimarul Gheorghe Danciu.

Fără "clienţi"

Unii edili nici nu-şi mai bat capul, pentru că satele se depopulează. "Şcolile din Tomnatic şi din Poieni nu au viabilitate. Ne-am gândit să le închidem încă de anul trecut, le mai ţinem pentru câţiva elevi la insistenţele părinţilor. De la anul, copiii vor merge cu microbuzul la Bulz, Munteni şi Remeţi", spune primarul din Bulz, Augustin Sărăcuţ. 

Aceeaşi situaţie şi la Sâmbăta. "Şcoala din Zăvoi are de doi ani toalete, le-am reabilitat pe toate din comună, dar nu are elevi. La fel şi cele din Copăceni şi Rotăreşti. Vrem să le transformăm în spaţii de cazare pentru muncitorii de pe DN76", spune primăriţa Mariana Laza. 

Viceprimarul Gabriel Boroş recunoaşte că şcoala din Fiziş nu are latrine, dar edilii vor s-o închidă curând, tot din lipsă de elevi. În Rieni, spune vicele Florin Popa, în aceeaşi situaţie e şcoala din Sudrigiu: "Consiliul de Administraţie a hotărât ca puţinii copii care mai sunt să fie transportaţi la Rieni. În Petrileni, unde sunt copii, am înfiinţat o grădiniţă modernă care va fi autorizată curând". Tot pe demografia negativă mizează şi Primăria Nucet ca să închidă şcoala din Băiţa, încălzită cu sobe. "Mai sunt 18 elevi, încă nu am decis dacă o mai ţinem deschisă şi la anul", zice viceprimarul Dănuţ Lazea. 

Date greşite

Alţi primari contestă evidenţele DSP. "De 7 ani, şcoala din Ucuriş are toalete şi încălzire centrală. Logic, are şi autorizaţie sanitară, chiar de la DSP", afirmă viceprimarul de Olcea, Alexandru Ciocluţ. La fel spune şi edilul din Tulca, Ioan Bulzan, despre grădiniţa din Căuaşd: "Avem apă şi grupuri sanitare de incintă de cel puţin 5 ani. Numai încălzirea se face cu sobe, dar vrem să montăm acolo centrala dezafectată de la şcoală chiar în toamna asta".

În alte comune, edilii au început să remedieze deficienţele fie cu fonduri de la Guvern, fie din bugetele locale. "La Voivozi şcoala şi grădiniţa s-au modernizat cu bani de la PNDL, acum au toalete, chiar marţi s-a terminat lucrarea", spune viceprimarul din Şimian, Sorin Timar. În curs de amenajare a unor grupuri sanitare de incintă sunt şi grădiniţa şi şcoala din Balc. "În iulie am început construcţia. Nu va fi gata pe când începe noul an şcolar, dar o terminăm până în decembrie", zice primarul Arsenie Maroşan. 

Alţii au ales o soluţie mai rapidă. Pentru şcoala şi grădiniţa din Beznea, primarul de Bratca, Alexandru Gaboraş, spune că a fost achiziţionat un container cu toalete, cu sprijinul Fundaţiei Rotary, pentru că bugetul local e mic, iar de la judeţ nu a primit bani pentru aşa ceva. În schimb, Diosigul este în procedură de achiziţii a unui container din fonduri proprii. "Va costa 20.000 euro", spune primarul Mados Attila.

Ajutor "de la centru"

Potrivit Inspectoratului Şcolar, în prezent sunt în derulare lucrări pentru construirea toaletelor în 10 unităţi de învăţământ: grădiniţele din Păuleşti (comuna Brusturi), din Serghiş (Vârciorog), Şimianu Nou (Şimian) şi Parhida (Tămăşeu), şcoala şi grădiniţa din Poiana (Tăuteu), şcolile din Topa de Sus (Dobreşti), Gurani (Pietroasa), Vărzari (Popeşti) şi Cheţ (Marghita), în timp ce la grădiniţa din Hidişel (Olcea) lucrările sunt finalizate.

Lucrările se fac prin PNDL, în baza HG 363/2019, dar autorităţile judeţene nu ştiu cât au costat, pentru că banii i-a dat Ministerul Dezvoltării Regionale. Nu acelaşi lucru se poate spune despre Consiliul Judeţean, care nu a sprijinit primăriile să-şi modernizeze şcolile şi, de altfel, nu şi-a pus problema unui program prin care ar putea rezolva lipsurile. Ruşinos...

NEAUTORIZATE DE ISU
Şcoli cu riscuri la incendii

Numeroase şcoli şi grădiniţe din Bihor au probleme nu doar de ordin sanitar, ci şi de securitate la incendii. Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Crişana, Camelia Roşca, în judeţ sunt 89 de clădiri şcolare - inclusiv în oraşe, până şi în Oradea - neautorizate de pompieri.

Motivele constau în nerespectarea normelor privind securitatea la incendii: de la lipsa documentaţiilor (de pildă expertize tehnice ori planuri de evacuare) până la neconformităţi la instalaţiile electrice ori centralele termice.

În perioada mai - august, ISU a făcut 46 de controale şi a depistat 323 nereguli, din care 102 au fost înlăturate în timpul verificărilor, inspectorii dând 186 de avertismente şi 22 de amenzi în cuantum de 22.500 lei.Deşi unităţile de învăţământ nu sunt autorizate de DSP şi ISU, activitatea niciuneia nu a fost suspendată.